Duminica, pe o vreme superba de toamna, in Tara Lovistei a fost sarbatoare. Lume multa a asteptat inca de la primele ore ale diminetii sosirea intiiului statator al Bisericii Ortodoxe Romane – Patriarhul Teoctist. In centrul comunei Perisani, copii in costume populare cu flori in mina, primarul si o multime de credinciosi adunati in fata noii biserici (care se va sfinti in luna octombrie) au asteptat sosirea oaspetilor. PFP Teoctist s-a oprit pentru citeva clipe, i-a imbratisat pe copii, a stat de vorba cu oamenii.
O catedrala in inima muntilor
In comuna Perisani si in zona, cinci biserici s-au construit din temelii sau au fost renovate prin ajutorul pe care l-a dat ministrul secretar de stat la Ministerul Culturii si Cultelor, Ion Antonescu, originar din Tara Lovistei. Biserica sfintita duminica la Spinu l-a avut ctitor tot pe ministru Antonescu. Cind am intrat in ea, nu am avut deloc impresia ca ma aflu intr-o biserica de sat, ci intr-o catedrala. Frumusetea, arhitectura, pictura, sculptura, imbinate armonios si cu mult bun gust, dau bisericii din Spinu multa eleganta si mult spirit. In aceasta alura de „mireasa a lui Hristos“, biserica din Spinu a asteptat sa fie sfintita chiar de Patriarhul Teoctist, care a fost asteptat in fata bisericii de sute de credinciosi cu flori in mina si cu flori presarate in calea marilor ierarhi. Am vazut multe lacrimi de bucurie in ochii oamenilor, pentru ca multi nici macar nu puteau visa la o astfel de casa a lui Dumnezeu si nici nu puteau astepta o astfel de sfintire, cu trei ierarhi si Patriarhul Teoctist. Pe linga toate acestea, o surpriza mare au fost cei peste 50 de actori de prima marime ai scenei romanesti, care au fost prezenti la sfintire.
La sfintire, Dumnezeu coboara in Biserica
Privind in intregime biserica, nu poti sa nu remarci grija cu care a fost construita – respectind intru totul traditia si canoanele bisericesti – naos, pronaos, altar intr-o alcatuire si o treime a cerului. Pridvorul in stil brincovenesc a vrut sa cimenteze mai bine traditia si, spun eu, sa dea o lectie acelor biserici care sint straine de stilul romanesc. Pictura este remarcabila atit in colorit, cit si in reprezentarea scenelor biblice si a sfintilor, unele, cum ar fi cea a vindecarii slabanogului intr-o casa si intilnirea cu femeia samariteanca, aflate mai rar intr-o biserica. Locul central il ocupa scena Nasterii Domnului si a Invierii. Iisus Pantocratorul ne priveste din cupola bisericii. Sfinti, mucenici si mucenite vin sa ne dea o imagine clara a istoriei crestine. Sfintirea bisericii a inceput cu sfintirea altarului de jertfa a lui Hristos, care este Sfinta Masa – unde in patru colturi se pun cei patru evanghelisti (Matei, Marcu, Luca si Ioan), moaste de sfinti, iar in zid se ingroapa pomelnicul cu cei care au ctitorit sfintul lacas. A urmat savirsirea primei Liturghii, dupa care fiecare om a putut intra in Sfintul Altar pentru a se inchina – acesta fiind singurul moment cind femeile pot pasi in altar. Nu este de mirare ca oamenii s-au inghesuit sa intre in biserica si au stat ore in sir la rind, pentru ca ei cred ca in aceasta zi Dumnezeu se coboara in mijlocul lor.
Ginduri la sfintirea bisericii
PFP Teoctist: „Este un eveniment unic, o singura data o biserica se sfinteste in viata ei. Lumina lui Hristos lumineaza, sufletele noastre au nevoie de lumina, este slujba ca la Pasti de Inviere, este darul cel mai de pret al lui Dumnezeu“.
Tamara Buciuceanu Botez: „Am trait azi mai aproape de Dumnezeu si am simtit ca sufletul imi este mai mare si am avut bucuria de a intra in Altar, unde femeile, nu-i asa, nu au voie sa intre. Aceste frumoase locuri imi vor ramine in amintire“.
Valentin Uritescu: „Se-ntimpla lucruri si minuni pe care mintea noastra nu le poate percepe. Credinta te ajuta sa descifrezi ceea ce mintea nu e in stare sa faca, rugaciunea face mult bine omului“.
Tora Vasilescu: „Ceea ce s-a intimplat aici de sfintire a fost emotionant, desi pentru noi, actorii, emotionantul pare a nu avea loc in viata noastra. M-am simtit extraordinar, biserica este atit de frumoasa si parca o voce divina a fost prin preajma noastra“.
Maria Popa, de 89 de ani, din Spinu: „Nu am crezut ca o sa apuc zilele astea, sa-l vad pe Patriarh si sa vad biserica gata. As vrea sa merg si eu sa ma-nchin, dar fiind atita lume aici, nu cred ca o sa apuc. Eu sint batrina si nu pot sta in picioare“.
Ctitorii de case divine
In biserici, ctitorii sint pomeniti la toate slujbele, pentru ca ei au construit nu numai casa lui Dumnezeu, ci si casa pentru sufletul oamenilor. Ei sint trecuti in pisania de la intrare in biserica pentru a ramine peste timp. Redau cuvintele asa cum sint ele consemnate in pisania bisericii din Spinu: „Cu vrerea Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu desavirsirea Sfintului Duh, ziditu-s-a aceasta Sfinta Biserica din temelia ei intre anii 1998-2003, intru cinstirea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril. Zidirea si impodobirea ei s-au facut cu multa straduinta a preotului paroh Mihai Baditescu, cu jertfa credinciosilor parohiei, cu ajutorul domnului Ion Antonescu – ctitor si a altora stiuti si nestiuti. Intru Slava lui Dumnezeu s-a facut sfintita in ziua de 28 septembrie, 2003 de catre Patriarhul Romaniei PFP Teoctist si PS Gherasim Cristea – Episcopul Rimnicului. Pictura – Florica si Eugen Papici“. Oamenii din Spinu spun ca ei au ajutat mai mult cu munca, pentru ca nu prea au bani, intrucit majoritatea sint pensionari, dar „domnul Antonescu, care a ajuns mare la Bucuresti, a dat bani si a facut si alte biserici“.
