• 300 de milioane de euro, epuizate in doar patru luni • Oltenii capatara cel mai putin, ca venira la spartul tirgului • Finantarea SAPARD pentru infrastructura rurala a fost sistata
Tom Morrison, reprezentantul firmei de consultanta URS CORPORATION LTD, implicata in monitorizarea desfasurarii programului SAPARD, a fost prezent ieri, la Craiova, pentru a le spune primarilor din judetele Olteniei sa-si indrepte atentia spre alte componente de finantare, deoarece agentia nu mai da bani pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii rurale (retele de alimentare cu apa, drumuri, canalizari). In numai trei luni ale anului trecut, la nivel national s-au angajat deja finantari de 300 de milioane de euro, in conditiile in care suma alocata Romaniei pina in 2006 pe aceasta componenta se ridica la 450 de milioane de euro. In coada bilantului pe regiunea Oltenia se clasara doljenii, cu doar doua proiecte cistigate (in total doua milioane de euro) si mehedintenii, care nu vazura la acest capitol nici macar un euro din partea UE.
In comune nu exista oameni de afaceri capabili sa obtina fonduri UE
Tom Morrison a aflat ieri ca oltenii au venit prea tirziu cu sacul la pomul laudat, deoarece multi dintre ei au depus proiectele pe ultima suta de metri si acum cer suplimentarea fondurilor. Acesta le-a explicat ca se pot obtine bani si pe alte componente, dar ca singura posibilitate a fermierilor saraci din Romania pentru cofinantarea corespunzatoare ar fi obtinerea unor credite bancare, actiune in care s-a oferit sa le acorde ajutorul.
„Daca guvernul ordona bancilor sa faca intr-un anumit fel, aceasta este rau si pentru fermieri. Noi dorim sa inaintam bancilor niste modele, care sa fie cunoscute de toata lumea. Am propus pachete standard de creditare, care cuprind asocierea intre fermieri si promovarea asociatiilor de producatori, pachete care s-au dovedit viabile in tari membre ale UE, cum este Franta, de exemplu“, a spus reprezentantul firmei amintite.
Pe celelalte componente, Marilena Bogheanu, seful ADR 4 Sud-Vest Oltenia, le-a recomandat primarilor sa faca inventarul tuturor activelor nefolosite de primarii, pentru a putea fi puse la dispozitia oamenilor de afaceri din orase, pentru ca in comune nu exista oameni potenti din punct de vedere financiar pentru a putea depune o co-finantare pe programul SAPARD.
Se trezira la spartul tirgului
Cind a venit rindul intrebarilor, primarii ramasi „cu buza umflata“ au spus abia acum ca sint doritori sa depuna proiecte cu finantare UE pentru reabilitarea infrastructurii rurale.
Din pacate, SAPARD nu mai primeste proiecte deocamdata, deoarece fondurile alocate la nivel national pina in 2006 sint pe sfirsite. Asa cum am putut afla de la Daniel Popescu, directorul Biroului Regional de Implementare a Programului Sapard (BRIPS) pentru regiunea Oltenia, in doar patru luni de la deschiderea ofertelor, respectiv perioada august-noiembrie 2002, in Romania s-au cistigat proiecte in valoare totala de 300 de milioane de euro, din cele 450 puse la bataie de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea infrastructurii (drumuri, canalizari, retele de alimentare cu apa). Din acest punct de vedere, judetul Dolj se afla pe unul dintre ultimele locuri, cu numai doua proiecte cistigate (pentru localitatile Secu si Almaj), in valoare totala de doua milioane de euro. Mai rau sta doar Mehedintiul, care nu a cistigat nici un proiect. „Administratiile locale au venit tirziu cu proiectele, iar unele comune nici nu au fost interesate“, a motivat Daniel Popescu lipsa de fonduri SAPARD.
Pentru comparatie, precizam ca numai din Dolj 32 de proiecte sint eligibile, dar nu primesc finantare. In intreaga tara sint peste 440, si numarul lor continua sa creasca.
