22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateIedera, primarul si irakienii

Iedera, primarul si irakienii

Ori soba nu mai era buna, ori peretii crapati ai primariei rasuflau, in biroul primarului din Butoiesti temperatura se pastra constanta. Cu toata precipitarea secretarei Elena Popescu – extrem de calduroasa si darnica in amabilitati, cu toata grosimea butucului – virit degraba in soba sa atite jarul, nimic nu reusi sa stoarca sudoarea de pe fruntile vizitatorilor. Pina cind, intr-un suflet, cu obrajii imbujorati si imbracat numai in pulover – vizibil infierbintat – pe usa intra insusi primarul comunei, Gheorghe Bulata.

„Vine, domnule, primavara!… S-a incalzit!… Uite ca asa putem sa mai facem si noi treaba“, spuse edilul, cautind un scaun liber prin incapere. Dupa ce il gasi, se aseza sa-si traga sufletul.

„Ne-am apucat de drumuri, ca le-a terminat iarna asta…“, intra el in miezul problemelor. „Acum, de acolo vin. Pusai oamenii sa care pietrisu’ din albia Motrului, sa turnam pe ulitele satului. Deocamdata, ne ocupam de vreo trei kilometri. Nu ne costa mult, ca ne da societatea asta, de la noi, – Caraiman – utilajele“.

Cum informatiile cu privire la problema drumurilor comunale – si nu numai – le oferise deja doamna Elena, am incercat sa-l descoasem pe primar despre alte lucruri. Cum ar fi, spre exemplu, firul lung de iedera care se intinsese pe jumatate din peretele incaperii si care nu rasarea dintr-un ghiveci.

Primarul isi masoara zilnic… barometrul

„A, iedera…“, zimbi primarul. „Pai a intrat pur si simplu aici. La coltul acela unde se intilnesc peretii, am dat o gaura pentru cablul telefonic. Pe-acolo a intrat. N-am vrut s-o rup. De ce as fi facut-o? Nu e frumoasa, asa verde, pe perete. Mai ales ca poate fi un adevarat barometru…“. Si primarul se apuca sa spuna cum ia el temperatura de afara cu iedera din birou.

„Daca e cald si soare, o vad cum creste: cam un centimetru si ceva pe zi. Dar trebuie sa fie cald afara, nu inauntru. Am observat ca oricit am face focul in soba, nu creste deloc. Cum iese soarele, cum o ia din loc. Asa, de vreo saptamina, de cind s-a mai incalzit, a plecat bine pe perete in sus…“, spuse Gheorghe Bulata, uitindu-se la firicelul verde care se catara nestingherit spre tavan.

Incet, incet, subiectele fierbinti ale comunei au fost trecute in revista. Deodata, primarul tresari. Se uita pe fereastra sa vada daca nu se insala.

„Aoleu, veni Apararea Civila! Astia vin cu avertismentele, cu irakienii…

Ne-au chemat pe 27-28 la Craiova, pentru instruire. Si ne-au zis ca trebuie sa ne procuram masti, sa venim la primarie, in caz de nevoie. Pai, de unde, ca numai una face vreo patru milioane. Noi avem bani pentru masti, cind lumea moare de foame?“.

Gheorghe Bulata se infierbinta. Era evident ca nu discuta pentru prima data subiectul si ca gasise deja citeva raspunsuri la intrebarile pe care toata tara si le pune de citava vreme incoace.

Razboi sau nu, bine nu e!

„Da, domnule, ne gasi razboiul acu’. Ce sa facem si noi? Nu mai avem de muncit, nu mai avem de crescut copii, hai sa mergem la razboi! Francezu’ nu vrea, neamtu’ se gindeste. Noi? Noi sintem ai dracu’, mai cu mot. Noi vrem razboi, ca de, ne-am dat cu ai mari si trebuie sa facem ca ei. Mai citeste lumea, mai discuta, vede ce se intimpla. Da’ ai cu cine? Ne-am aruncat cu capul inainte, de parca n-am fi stiut niciodata ce inseamna razboiul… Si acum trebuie sa ne pregatim, cu masti, cu adaposturi. Pai, poti sa stii ce se va intimpla? Nu

m-ar mira sa ne trezim cu o bomba pe aici…“

Primarul isi mai dadu cu parerea citeva minute, mai aduse argumente, lua apararea unora, ii invinovati pe altii. Ce sa mai, stia despre ce vorbea! Si, cel mai bine stia ce trebuia facut. In cele din urma se calma: domnul ofiter nu era de la Apararea Civila. Venise cu ordinele de incorporare pentru tinerii din comuna care nu si-au satisfacut inca stagiul militar.

Dupa amabilitatile de ramas-bun si o mica recapitulare, primarul ramase singur. Si, cum soarele prinse sa-si arunce ucigator razele pe fereastra, scoase linia din sertar, pregatindu-se sa masoare, din ora-n ora, lungimea iederei.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS