Ajutorul social favorizeaza magarii din Vladila

Se spune ca prima data cind au vazut un magar, oltenii nu-si puteau da seama daca in fata lor sta un cal (judecind dupa alura) sau un iepure (tinind cont de semetia urechilor). Pina la urma, juvetii au hotarit ca animalul cu pricina nu poate fi altceva decit un iepure altoit.

Proverbial pentru incapatinarea sa si pentru sunetele deloc melodioase pe care le scoate la suparare, magarusul este un animal din ce in ce mai rar prin comunele oltenesti de cimpie.

La Vladila, insa, lucrurile stau cu totul altfel. Inhamati la carutele satenilor, magarusii sint omniprezenti. Reabilitarea speciei se datoreaza, in buna parte, legii privind acordarea ajutorului social. Dupa cum se stie, multe din animalele domestice sint considerate de legea respectiva ca aducatoare de venit, ceea ce duce la o scadere implicita a sumelor primite lunar de beneficiarii legii.

Astfel, un cal este considerat a aduce posesorului 400 de mii de lei lunar, contributia unei vaci este estimata la aproape 1,7 milioane, iar o oaie aduce 120.000 de lei. Pina si o banala curca produce, conform legii, 15.000 de lei. Magarul, in schimb, a fost intru totul ignorat de legislativ, el nefiind deloc mentionat ca aducator de venit. In plus, comparativ cu ruda sa mai mare – calul, magarusul este mai usor de intretinut.