• Singura avere a locuitorilor din Pades este padurea • Oamenii au atita lemn, incit l-au insirat pe munti, sub forma de garduri • Ei nu tinjesc nici dupa confortul gazelor naturale, considerind ca e rentabil sa faca focul cu lemne
Pentru localnicii din Pades, lemnul nu a fost niciodata o problema. Oamenii spun cu mindrie ca „pica padurea pe ei“ si, de cind se stiu, nu a fost gospodarie sa nu aiba lemne de iarna sau pentru constructii. Si cel mai sarac om din comuna are partea sa de padure pe muntii din jur. La recensamint, comuna a iesit insa in minus cu 2.700 de hectare de padure, care, din punct de vedere administrativ, figureaza in Gorj, dar sint exploatate de Ocolul Silvic din Mehedinti. „La retrocedarea padurilor, stam foarte bine, dar avem suprafata asta de padure la care trebuie sa clarificam lucrurile cu cei din Mehedinti. Este padurea noastra, dar au exploatat-o ei pina acum. Trebuie facuta o intelegere intre judete“, a spus primarul Ion Raut.
„Noi tinem vaca si ei o mulg“
Granita intre Pades si Mehedinti este pe undeva prin munti si cu greu se poate stabili care sint suprafetele de padure ce apartin fiecarui judet. Una dintre cauze o reprezinta si lipsa unor harti si documente care sa clarifice lucrurile.
„Putini sint cei care mai au titlurile de proprietate. Nici la primarie nu avem harti. Stim cu totii ca granita este in Muntii Golul Alpin. Trebuie sa cautam la Bucuresti, la Arhivele Nationale, ca sa clarificam odata lucrurile cu cei din Mehedinti pentru ca se folosesc de padurea noastra. Noi tinem vaca si ei o mulg“, a precizat primarul. Localnicii din Pades vor sa-si recupereze toata padurea pentru ca este singurul bun pe care il au, terenurile pentru agricultura fiind destul de rare in zona.
Garduri insirate pe munti
Inca de la intrarea in comuna, iti dai seama ca oamenii locului au un simt al proprietatii foarte dezvoltat. Un strain venit de la cimpie ar putea fi uimit de cita risipa de lemn se face in Pades. Fiecare gospodar si-a delimitat cu gard curtea, gradina, chiar livada sau pasunea. Vezi kilometri de garduri insirate pina pe munte in sus. Localnicii cu inclinatii spre afaceri au vazut o sursa suplimentara de venit in abundenta de material lemnos din zona. In citiva ani, au aparut mai multe gatere in comuna, pentru ca fiecare om are nevoie de o scindura in gospodarie.
„La noi este lemn din belsug, nu ca la cimpie, unde nu au din ce sa-si faca o scindura. De- aia si-au facut oamenii atitea garduri. Localnicii nu vor nici macar alimentare cu gaze. Este prea scump pentru ei. La ce sa bagam gaze, cind este atita lemn in jur? E mult mai ieftin pentru noi daca ne incalzim cu lemne“, a spus viceprimarul Viorel Nicolescu.
