Inainte de pregatirea unui meniu sau atunci cind va asezati la masa, nu uitati ca a minca intr-un mod necugetat poate crea probleme de sanatate. Faptul ca unele boli pot fi transmise prin hrana a fost observat din timpuri stravechi, dar problema ramine de actualitate. Chiar in conditiile in care numai o parte din toxiinfectiile alimentare si bolile transmise prin alimente sint raportate, expertii estimeaza ca numai salmonelozele afecteaza anual intre 700.000 si 3,8 milioane de oameni.
Chiar si in SUA, salmonela afecteaza peste 50.000 de persoane in fiecare an. Cauzele bolilor transmise prin hrana pot fi bacterii, virusuri, paraziti, toxine sau substante chimice contaminante, care produc imbolnavirea, uneori chiar daca au fost consumate in cantitati foarte mici. Salmonela, Campylobacter, toxinele stafilococe si Bacillus cereus sint cauzele cele mai frecvente ale imbolnavirii in zilele noastre.
Persoanele cu risc crescut
Simptomele pot aparea la doar 30 de minute dupa consumarea alimentului contaminat sau pot intirzia pina la trei saptamini. Din cauza faptului ca produsele alimentare parcurg, in general, un drum lung de la producator pina la consumator, precum si din cauza conditiilor adeseori necorespunzatoare de pastrare, contaminarea hranei este frecventa. In plus, multe alimente reprezinta un mediu de cultura excelent pentru multi microbi, favorizind multiplicarea acestora.
Cei mai expusi riscului de imbolnavire prin alimente sint femeile insarcinate, copiii, virstnicii, persoanele cu sistemul imun slabit sau care sufera de anumite boli cronice (diabet, cardiopatie ischemica, boli renale etc.)
Mod de prevenire
Aceste boli pot fi prevenite, in primul rind, printr-o igiena sanatoasa. Spalati-va pe miini cu apa si sapun timp de cel putin 20 de secunde ori de cite ori reveniti in locuinta dupa activitati desfasurate in afara ei. Atentie mai ales la copiii mici, cind se intorc de la joaca, dupa folosirea toaletei sau schimbarea scutecelor, dupa ce ingrijiti sau va jucati cu animalele domestice sau de companie, inainte de pregatirea sau servirea mesei (indeosebi dupa minuirea carnii crude sau a oualor).
Spalati ustensilele si suprafetele folosite la prepararea hranei folosind apa fierbinte si detergent de bucatarie. Inlocuiti suprafetele de taiere sau maruntire (mai ales din lemn) de indata ce se uzeaza sau apar fisuri care sint dificil de curatat. Ideal ar fi sa aveti cite un tocator pentru carne, legume, peste. Spalati fructele si legumele crude sub jet de apa, inainte de consum. Daca este necesar, folositi o perie moale pentru a inlatura impuritatile de pe suprafata acestora. In cazul in care urmeaza sa serviti masa undeva, intr-un loc public, observati starea de curatenie a mesei, veselei, bucatariei si toaletei. Daca acestea sint murdare, poate ca este mai bine sa mincati intr-un alt loc.
Cum se transporta si cum se pastreaza alimentele
Regula cea mai simpla este sa transportati si sa pastrati alimentele separat. Aceasta se impune a fi respectata mai ales de catre persoanele care comercializeaza, cumpara si gatesc carne cruda, oua si fructe de mare. Astfel, riscul de a contamina alte alimente este mult redus.
Unul dintre avantajele prepararii termice corecte a alimentelor este uciderea majoritatii germenilor care le-ar putea contamina. Alimentele gatite insuficient pot fi riscante. Pentru a fi siguri, ar fi foarte bine sa utilizati un termometru alimentar.
Supele, sosurile si alte alimente lichide trebuie reincalzite pina la fierbere, iar mincarurile vor fi reincalzite pina la cel putin 75 C.
Daca optati pentru utilizarea cuptorului cu microunde, acoperiti vasul in care preparati mincarea si aveti grija ca tamburul sa nu se roteasca sau amestecati periodic mincarea pentru ca incalzirea sa se faca uniform. Atunci cind preparati vreun aliment cu oua, gatiti-le pina ce atit galbenusul, cit si albusul devin tari.
Nu consumati oua crude sau partial gatite decit atunci cind sinteti siguri ca acestea sint proaspete (atentie la ouale „ochi“) si la alimentele care contin oua crude (maioneza).
Nu consumati lapte crud, nepasteurizat, iaurt sau brinza obtinute din lapte crud.
Daca folositi peste, acesta trebuie gatit pina ce devine opac si se rupe usor cu furculita. Cind luati masa in alta parte, asigurati-va ca va este oferita fierbinte, atunci cind este vorba de alimente care se servesc calde.
Folosirea frigiderului a redus riscul contaminarii alimentelor. Iata citeva recomandari importante:
– cumparati la urma alimentele care se strica repede si duceti-le imediat acasa;
– alimentele trebuie puse in frigider la cel mult doua ore dupa cumparare si gatire sau la o ora daca temperatura este de peste 32 C;
– nu tineti alimentele la frigider mai mult de trei-patru zile;
– congelati produsele perisabile pe care nu intentionati sa le consumati in urmatoarele trei-patru zile;
– dezghetati alimentele congelate in frigider, cuptor cu microunde sau in apa rece schimbata la fiecare 30 de minute (aceasta asigura mentinerea rece a stratului superficial);
– gatiti alimentele imediat dupa dezghetare. Evitati dezghetarea la temperatura camerei;
– nu inghesuiti prea multe alimente in frigider – aerul trebuie sa circule in interior;
– obisnuiti-va sa cititi si sa respectati instructiunile de pe etichetele alimentelor cumparate;
– serviti alimentele asa cum se indica in reteta de preparare.
Nu tineti mincarea la temperatura camerei mai mult de doua ore (sau o ora – daca temperatura este de peste 32 C). Introduceti imediat in frigider ceea ce a ramas neconsumat. Bacteriile patogene se inmultesc rapid in „zona termica primejdioasa“ cuprinsa intre 4 si 60 C.
In cazul in care aveti indoieli in ceea ce priveste conditiile de preparare, servire sau depozitare a hranei, mai bine aruncati preparatele. Chiar daca reincalziti o mincare mai veche sau care a stat la temperatura camerei citeva ore, s-ar putea sa nu eliminati riscul de imbolnavire, intrucit exista toxine bacteriene termorezistente ce se pot forma in alimentele lasate prea mult timp la o temperatura medie.
