21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateGeorgia - moneda de schimb pentru Irak?

Georgia – moneda de schimb pentru Irak?

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a luat-o inaintea presedintelui SUA, George W. Bush, in privinta declaratiilor ultimative. Seful Casei Albe a lansat un ultimatum Irakului joi, 12 septembrie, de la tribuna Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite. Ultimatumul lui Vladimir Putin adresat Georgiei a fost preluat de posturile de televiziune din Rusia si din lume cu o zi inainte, exact pe 11 septembrie, zi pe care intreaga planeta a marcat-o ca data de comemorare a victimelor atacurilor teroriste asupra turnurilor gemene ale World Trade Center din New York si a cladirii Pentagonului din Washington, zi devenita simbol al luptei comune impotriva terorismului.

O asemenea paralela ar putea parea exagerata, scrie cotidianul moscovit Nezavisimaia Gazeta, numai ca evolutia evenimentelor din ultimele zile demonstreaza ca, pe masura ce SUA isi manifesta fermitatea de a da o lovitura Irakului, Rusia vorbeste tot mai mult despre dorinta de a-i pedepsi pe teroristii ceceni in Georgia.

Diplomatii americani tin sa precizeze ca nu exista nici o legatura intre problemele Irakului si Georgiei. Diplomatii rusi de la ONU sint de acord in aceasta privinta cu colegii lor americani si evidentiaza cu claritate ca nu exista asemanari intre cele doua cazuri, ci doar deosebiri, subliniind ca in timp ce de pe teritoriul Irakului nu pleaca amenintari spre Statele Unite, de pe teritoriul Georgiei teroristii nu numai ca ameninta Rusia, ci si savirsesc crime pe pamint rusesc.

Principalul repros al Moscovei fata de Tbilisi – si nu cum ar fi firesc, fata de rebelii ceceni ce s-ar ascunde in regiunea muntoasa gruzina Pankisi – facut public de ministrul rus de externe, Igor Ivanov, la New York, se refera la nerespectarea de catre Georgia a unor rezolutii antiteroriste ale ONU care stipuleaza ca „fiecare stat este obligat sa lupte nu numai impotriva terorismului din propria tara, ci si sa nu admita actiuni ale teroristilor de pe teritoriul sau impotriva unor terte state“. (Istorica rezolutie 1373 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptata dupa actele teroriste din 11 septembrie 2001). Rusia invoca articolul 51 din Carta ONU, care recunoaste unui membru al organizatiei „dreptul inalienabil la autoaparare individuala sau colectiva“ in cazul in care un asemenea stat este supus unei agresiuni. Acelasi articol obliga acest stat sa informeze imediat despre intentiile sale Consiliul de Securitate al ONU, care, la rindul sau, in baza articolului 39 al Cartei, stabileste daca este sau nu un act de agresiune si masurile ce se impun pentru restabilirea pacii. Este vorba de o procedura diplomatica destul de indelungata. Dar Carta ONU nu obliga statul ce a fost supus agresiunii sa astepte sanctiunile Consiliului de Securitate.

Prima reactie la declaratia lui Vladimir Putin, venita de la cartierul general al Aliantei Nord-Atlantice din Bruxelles si reluata de Nezavisimaia Gazeta, reaminteste doar ca „NATO se pronunta pentru respectarea integritatii teritoriale a statelor, inclusiv a Rusiei. Speram ca Rusia si Georgia vor ajunge la o reglementare a problemelor lor prin intelegeri politice“.

In cercurile guvernamentale de la Berlin, mentioneaza acelasi ziar, se afirma ca, pentru Germania, suveranitatea si integritatea teritoriala a Georgiei au o importanta cardinala.

Analistul politic rus Alexei Bogaturov, de la „Institutul SUA si Canada al Academiei de Stiinte din Moscova“, afirma ca „situatia dintre Rusia si Georgia este rezultatul unei politici gresite, total neadecvate, promovate de Kremlin fata de Tbilisi in ultimii zece ani. Nici in cadrul Ministerului de Externe si nici printre consilierii care-l sfatuiesc pe presedinte sa ia o hotarire sau alta nu s-a schimbat nimic din perioada lui Boris Eltin. Se intelege de la sine de ce presedintele gruzin, Eduard Sevardnadze, nu accepta ca varianta Abhazia sau Osetia de Sud sa se aplice si in regiunea Pankisi, deoarece participarea Rusiei la solutionarea unor probleme ale Georgiei a insemnat de fapt pierderea controlului de catre Tbilisi asupra acestor teritorii“.

Chiar daca dupa ultimatumul adresat conducerii Georgiei de catre Vladimir Putin n-au fost inregistrate declaratii publice ale unor inalte personalitati din marile capitale ale lumii, asta nu inseamna ca „tacerea poate fi interpretata ca o acceptare a pozitiei Kremlinului“, noteaza publicatia amintita. Problema gruzina va fi tratata de Washington, ca si de intreaga Europa, la fel ca si chestiunea cecena, care se cere solutionata doar prin mijloace politice. Nu-i greu de prevazut ce cosecinte ar avea o interventie militara ruseasca in Georgia. O asemenea actiune ar duce la o destabilizare globala a situatiei din intreg Caucazul.

Nezavisimaia Gazeta aminteste ca, din toate conflictele militare din ultimul sfert de veac in care a fost implicata, Rusia (si fosta URSS) a iesit cu pierderi care au depasit cu mult efectul folosirii fortei. Afganistanul si Cecenia sint cele mai clare exemple. Au mai fost Baku in 1988, Tbilisi in 1989, Vilnius in 1991… In toate aceste cazuri, folosirea armatei e lipsita de sens si ineficienta.

Nu este exclus insa ca Moscova si Washingtonul sa negocieze problema „Georgia in schimbul Irakului“. Cu ce argumente trebuie sa vina americanii pentru a le dovedi rusilor ca trebuie luptat impotriva Irakului, de pe teritoriul caruia nu pleaca teroristi spre SUA, si nu trebuie luptat impotriva Georgiei, de pe teritoriul careia permanent patrund in Rusia luptatori ceceni? Va triumfa forta dreptului sau va convinge, ca intotdeauna, „dreptul fortei“?

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS