22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateLocuitorii au deprins mestesugul de a face caramida

Locuitorii au deprins mestesugul de a face caramida

Oamenii se mindresc acum ca i-au intrecut chiar si pe tigani

Comuna Licurici este cu siguranta unica in Gorj prin faptul ca printre locuitorii sai nu este nici un tigan. Oamenii de aici nu sint mai rai decit in alte locuri si nu ei au fost cei care i-au alungat. Tiganii au plecat insa rind pe rind si, dintr-o data, localnicii s-au trezit ca trebuie sa invete o serie de lucruri pe care se obisnuisera sa le ia de la ei.

Au inceput sa-si faca singuri caramida pe care o folosesc pentru a construi case. Au constatat ca nu este deloc greu si poate fi o indeletnicire utila si chiar banoasa. Multe dintre casele din comuna au fost ridicate astfel.

Pentru a confirma priceperea celor din zona in mestesugul acesta, primarul din Licurici este chiar el unul dintre cei mai talentati caramidari. Anul trecut, el a reusit sa faca 16.000 de caramizi, iar de la inceputul verii a mai turnat vreo 8.000, toate pentru a-i ridica fiului sau o casa.

Oamenii s-au obisnuit si cind au de rezolvat o problema se duc direct la groapa cu lut, unde stiu ca-l gasesc dupa program.

„Pe primar il cautati? Daca nu o fi pe deal, la fin, sigur este acasa. Face la caramida ca i se insoara baiatul si vrea sa-i ridice o casa. Lucreaza cu toata familia la caramida. De anul trecut s-a apucat, dar ii trebuie multe ca sa poata face o casa ca lumea“.

„Pamintul e tot secretul“

Cind au timp, ceilalti localnici fac si ei caramida, chiar daca nu au neaparat de gind sa-si faca o casa. Cei mai priceputi dintre ei pot atinge chiar recordul de a turna 1.000 de caramizi pe zi.

Mioara Garoafa, din satul Negreni, are o groapa de lut in gradina. O ajuta mult faptul ca prin apropierea casei sale trece un piriu, iar pamintul este numai bun pentru caramida.

Femeia lucreaza alaturi de fiul ei, pe care l-a invatat acest mestesug. Cu minecile suflecate si palmele goale framinta lutul pentru ca acesta sa ajunga cit mai fin.

„Pamintul este tot secretul. Nu trebuie sa fie prea nisipos ca se sparge usor caramida. Il amestecam cu apa si obtinem un lut ca o pasta mai groasa. Il punem intr-o forma speciala din lemn si apoi intindem caramizile la uscat, una linga alta. Dupa ce le uscam la soare, le ardem in cuptor, la foc mic, cu carbuni de lemn. Sint foarte bune. Facem de mult timp si acum chiar ne pricepem. I-am intrecut chiar si pe tigani, care le fac din pamint nisipos, toarna cite doua o data, ca sa mearga mai repede si sa scoata mai multi bani. Economisim mult pentru ca o caramida costa 2.000 de lei, iar noi pamintul si apa le luam gratis. Ce mai cheltuim cu lemnele, dar oricum ne convine. Este si rezistenta“, a spus Mioara Garoafa.Tiganii sint mesteri in fabricarea caramizilor in cele mai multe dintre satele gorjene, indeletnicire de la care unora dintre ei li se trage si numele: caramidari. Pentru ca semenii lor mai tuciurii au parasit comuna, locuitorii din Licurici n-au avut incotro si au invatat aceasta meserie. Acum se pot lauda chiar ca si-au intrecut profesorii pentru ca unii fac si cite 1.000 de caramizi pe zi. Munca nu e grea, dar oamenii trebuie sa stea cu miinile in lut ore in sir. Pielea li se crapa, parul si fata li se murdaresc de pamint, dar se mindresc ca din palmele lor au iesit cele mai multe dintre casele din sat.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS