Ala in buletin, Alla in certificatul de casatorie
Iliuta Marin Vaduvescu, din Craiova, este nemultumit de faptul ca de patru ani se loveste de birocratie, incercind sa repare o eroare aparuta intr-un document din neatentia unui functionar. El s-a casatorit in 1998 cu Alla Martalog, cetatean din Republica Moldova. Numai ca in buletinul moldovenesc al sotiei, prenumele acesteia era trecut gresit, in loc de Alla aparind Ala.
„Cind m-am prezentat cu certificatul de casatorie la evidenta populatiei, am aflat ca nu-mi pot elibera buletinul decit provizoriu, pina cind nu voi primi hotarire judecatoreasca avind rectificarea numelui“. Dupa primirea hotaririi judecatoresti, la doi ani de la data casatoriei, cei doi soti au constatat ca problemele legate de nume nu se opresc aici, Alla Martalog avind din casatoria anterioara un fiu pe al carui certificat de nastere era trecut tot eronat prenumele mamei. Acesta nu poate beneficia de drepturile cetatenesti ale unui minor decit in momentul in care actele lui o sa fie corecte.
Iliuta Marin Vaduvescu se intreaba de ce a fost nevoie de patru ani si de bani pentru a repara o greseala care nu-i apatine nici lui, nici sotiei: „Ma intreb daca acest copil beneficiaza de alocatie de studii, iar eu as putea chiar fi acuzat de bigamie.“
GdS: Conform legislatiei in vigoare, orice eroare aparuta intr-un act de stare civila poate fi rectificata numai printr-o hotarire judecatoreasca. Lucrurile s-ar fi putut aranja mult mai repede daca, la initierea primei actiuni de rectificare, ati fi cerut in Republica Moldova anularea actelor de stare civila ale sotiei. Din pacate, aceasta este singura posibilitate legala.
Praf in ochi
Epure Panait, din Macesu de Sus, ne roaga sa ne interesam in ce stadiu este aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar si daca persoanele refugiate in judetul Dolj care au depus dosarele la prefectura mai au vreo sansa sa ia ceva.
GdS: Domnule Epure, Legea nr. 9/1998 a murit in stadiul in care a aparut. Ca ea sa fie operabila, trebuia ca la nivel national sa se infiinteze o comisie centrala, care sa evalueze, sa calculeze si sa decida care, cit si in ce fel primeste compensatii banesti sau materiale pentru bunurile aflate in cele trei judete romanesti trecute, nu din vina noastra, in teritoriul bulgaresc. Legea cu pricina prevedea doar un termen in care cei indreptatiti si interesati pot depune dosarele cu documentele necesare la prefecturile judetelor. Tot in lege era specificat un termen de un an, care decurgea de la data publicarii ei, timp in care comisia cu pricina trebuia infiintata. In ultima instanta, Ministerul Finantelor ar fi trebuit sa gaseasca resursele financiare pentru plata compensatiilor. Cu regret va spunem ca lucrurile au incremenit… in anul 1998 si nici un guvernant nu si-a mai adus aminte sa finalizeze o lege care este in vigoare, dar care nu a produs nici un efect. Cu alte cuvinte, praf in ochi!
(M.D.)
Chiriasii statului au devenit platitori de TVA
Persoanele fizice, agentii comerciali sau organizatiile care au inchiriate spatii sau terenuri de la stat au devenit din aceasta vara platitori de TVA. Ilie Badescu, directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova, spune ca orice chirias plateste, incepind cu 1 iunie, o taxa pe valoarea adaugata de 19%.
Chiria perceputa de stat pentru o locuinta este calculata in functie de suprafata si de zona in care se afla aceasta. Pentru un metru patrat de suprafata locuibila se percepe o chirie de 2.000 de lei, la care se adauga indicele de zona – 2% pentru zona C; 2,5% pentru zona B si 3,5% pentru zona A.
Pentru spatiile inchiriate pentru alta destinatie, autoritatile locale percep o chirie stabilita in functie de suprafata si de indicele de inflatie. Valoarea unui metru patrat variaza de la 500 de lei la 80.000 de lei pe luna, in functie de destinatia acestuia, la care se adauga rata inflatiei.
Cele mai scumpe chirii se percep la casele de schimb valutar si banci, iar cele mai mici, la organizatiile politice. Dupa stabilirea cuantumului lunar al chiriei se calculeaza si valoarea TVA-ului.
• Cristina COTOCEL
Un satean din Boureni este nemultumit de ajutorul primit de la primarie
Laurian Costache, din Boureni, este nemultumit ca primaria nu le da celor saraci ajutor social, care, dupa cum sustine el, oricum este mic si nu ajunge. „Primarul da ajutorul ala de la primarie la cine vrea si cind vrea. Acum, dupa ce ca sintem saraci si amariti, au mai pus si niste taxe si impozite asa de mari ca nu avem cu ce sa le platim“, se plinge Laurian Costache.
GdS: Ne-am interesat pentru dumneavoastra si am aflat ca, la nivelul comunei Afumati, din care face parte si satul Boureni, plata ajutorului social este la zi, adica ultimele ajutoare au fost achitate inclusiv pe luna mai.
„Urmeaza sa platim ajutoarele sociale pe iunie. Probabil ca se vor plati in zilele urmatoare, asa cum este normal, pentru ca nici noi nu ne luam salariile decit pe 10-12 ale lunii. Ajutoare sociale primesc numai persoanele care indeplinesc conditiile legii, asa cum este si Costache Laurian. Pina luna trecuta au primit ajutoare el, sotia lui si cei doi copii ai lor. El s-a retras insa de la acordarea ajutorului social. In ceea ce priveste taxele si impozitele, acestea au fost stabilite cu ani in urma si doar se actualizeaza anual cu rata inflatiei“, a precizat Constantin Nita, primarul din Afumati.
(R.G.)
Presa la Craiova in trecut
Prima gazeta cotidiana a fost Carpatii a lui Chitu Nicolaid. Gazete saptaminale au fost mai multe, avind ca directori proprietari si ziaristi ai Craiovei, ca de exemplu: Coroana Romaniei (preotul Elefterie); Luceafarul (inginer Stefanescu si pr. Elefterie); Vointa Poporului (Clubul conservator); Viitorul Olteniei (C. Costinescu); Binele public (pr. Elefterie si D.E. Petrescu); Reporterul (Max Retter); Patria (pr. Elefterie si D.E. Petrescu).
Toate aceste gazete au disparut din diferite cauze, iar Patria si-a suspendat aparitia.
In 1911 au ramas doua gazete cotidiane la Craiova – Doljul, patronata de N.N. Pop, si Lupta, patronata de Constantinescu-Jiu si I. Giulescu).
Gazete saptaminale au fost la 1911: Curierul Olteniei (C.N. Iovipale); Gazeta noua (Ion M. Rusu); Alarma (M. Demetrescu); Liberalul (Clubul liberal); Poporul (C.Gr. Popescu); Tribuna (Clubul conservator-democrat); Timpul (Clubul conservator).
In afara de directorii proprietari ai gazetelor au fost in Craiova urmatorii ziaristi: A.G. Olteanu, T. Herascu, C. Costinescu, E. Diogenide, D.E. Petrescu, N. Ciocardia, V. Antonescu, M. Draganescu, M. Retter, Burlanescu Alin, L. Brener, T. Christescu, D. Fortunescu, C.S. Stoenescu, Jean Cutana, D. Sinescu si Th. Ipcar.
P.S. Date aparute in almanahul ziarului Patria din Craiova in anul 1911.
• Asineta Giscan
Ce este TRGL?
Ion Batanoiu, din comuna Murgasi, satul Balota de Jos, ne-a spus ca in perioada 1962-1966 a lucrat la TRGL, dupa care s-a mutat la CAP-ul din sat. „Cu un an inainte de a iesi la pensie, m-am imbolnavit de prostata si nu am mai putut sa caut adeverintele de la TRGL, asa ca va rog sa-mi spuneti de unde le pot lua“.
GdS: Domnule Batanoiu, ca sa fim in tonul scrisorii dumneavoastra, ar trebui sa va raspundem ca va puteti lua adeverintele din locul unde ati lucrat. Dar, ca sa fim seriosi, trebuie sa va reamintim ca ati uitat sa ne spuneti macar judetul in care ati lucrat. Daca TRGL a fost in judetul Dolj, trebuie sa stiti in ce s-a transformat pentru ca, dupa cum presupunem, este vorba de un trust de constructii, iar trusturile de constructii s-au transformat in mai multe societati. Cit despre arhivele acestor institutii, ne este greu sa precizam unde se afla, desi exista o lege care obliga societatile sa pastreze arhivele un numar de ani si sa fie administrate de un specialist. Dar cum putine legi au fost respectate in economia romaneasca de jungla, ne indoim ca tocmai Legea arhivelor a fost cea aleasa.
(M.D)
Tigla de pe magazie!
Doamna Natalia Zaficu, din comuna Argetoaia, ne-a sesizat ca, in luna iunie, la sediul fostului CAP s-a tinut o licitatie in urma careia s-au vindut mai multe constructii care erau in patrimoniul asociatiei din comuna. O magazie din caramida acoperita cu tigla a fost vinduta pentru suma de 28 de milioane lei si inca doua magazii de scinduri, acoperite tot cu tigla, au fost date pentru suma de 11 milioane de lei. Dna Natalia ne scrie ca licitatia s-a tinut fara sa fie anuntata in presa sau sa fie afisata data tinerii ei in comuna.
GdS: Stimata doamna, daca a fost o licitatie inseamna ca au participat cel putin doua persoane, iar daca n-a fost inseamna ca asociatia a facut o vinzare directa. Daca activele vindute erau in proprietatea asociatiei, iar adunarea generala a hotarit ca se pot vinde fara licitatie nu este nici o problema, dar, daca lucrurile nu stau asa, problema imbraca forme penale.
(M.D.)
Care cupoane?
Din satul Covei ne-a scris un cititor anonim in numele mai multor locatori ai SC AGRICOLA Bailesti. Domnia sa nu stie cine a incasat cupoanele de motorina pentru o suprafata de 125 ha de teren.
GdS: Stimate anonim, nici noi nu stim la ce cupoane va referiti pentru ca anul acesta guvernul a subventionat doar taxa de drum aplicata litrului de motorina si doar pentru motorina consumata pentru lucrarile agricole. La Directia Agricola este in derulare programul de decontare a acestei taxe de drum, care este in jur de 3.000 de lei pe litrul de motorina. Daca reveniti asupra problemei, va rugam sa semnati scrisoarea si sa fiti mai clar in explicatii.
(M.D.)
Daca Romania nu ma mai vrea, eu ce sa-i fac?
De la Birca ne-a scris poetul Ionel Tocan, care si-a vindut varza pentru a-si tipari cartea de poezii. Poetul este trist si afundat in profunzimea vietii, de unde priveste cu detasare la „elemente parazite cu faptura de om si minte de animal“. Descatusat de micimile vietii si impietrit in fata neputintei de a schimba ceva, Ionel Tocan este din ce in ce mai nedumerit: „daca Romania nu ma vrea, eu ce sa-i fac?“ Revenindu-si din nedumerire, poetul spune ca va trebui sa ia calea exilului.
GdS: Nu putem sa va contrazicem, dar trebuie sa va spunem ca pentru a pleca in exil va trebui sa vindeti ceva mai multa varza.
(M.D.)
La Cernatesti, surdul pazeste satul!
Aurelian Stancu, din comuna Cernatesti, judetul Dolj, ne-a scris ca, desi este pensionat pe caz de boala cu gradul doi de invaliditate, pe motive de surzenie, a fost obligat sa faca paza. In fiecare luna, ne scrie cititorul, salariatii de la primaria comunala il obliga sa faca o zi de paza in sat sub amenintarea ca, daca nu executa serviciul de paza, va fi amendat. Desi in certificatul de incadrare in categoria de persoane cu handicap scrie ca hipoacuzia de perceptie bilaterala, de care sufera petentul, este dobindita in copilarie, nimeni nu vrea sa-l ia in seama si luna de luna pazeste satul.
GdS: Domnule Stancu, este primul caz prin care ni se semnaleaza ca o comuna din judetul Dolj este pazita chiar si o data pe luna de un surd din dispozitia primariei. Daca si hotii din zona stiu ca localitatea Cernatesti este pazita de un surd, atunci nu ne mai miram daca primaria va fi condusa de un mut!
(M.D.)
