Privatizarea asistentei medicale prespitalicesti nu este rentabila
Generalul doctor Serban Radulescu, presedintele Casei de Asigurari a Armatei, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (OPSNAJ), este de parere ca „privatizarea asistentei medicale prespitalicesti nu a adus nici o imbunatatire, nici pentru corpul medical, nici pentru pacienti“. „O parte dintre neajunsurile din sistemul privat prespitalicesc au fost compensate prin repartizarea unui procent mai mare de fonduri catre spitale. Privatizarea spitalelor ar duce aceste unitati intr-o zona in care ele ar fi eficiente economic, dar ar practica tarife mai mari pentru a acoperi cheltuielile. De asemenea, se vor profila pe ingrijiri rentabile. Solutia la aceste probleme este crearea unei legi de organizare si functionare a serviciului medical public si privat si definirea obligatiilor spitalului privat in raport cu asistenta sociala. De asemenea, trebuie ca sistemul social de asigurari sa-si defineasca pachetul minim de servicii medicale pe care le ofera pacientului. Fara un sistem coerent si ferm, nu vom putea face ordine in sistemul medical“, a spus generalul doctor Serban Radulescu.
Posturile ocupate in urma examenului de rezidentiat nu se vor desfiinta
Examenul de rezidentiat este unul corect. El nu a fost contestat din punct de vedere al corectitudinii cu nici o dovada palpabila, a spus Mircea Cinteza, profesor de Medicina Interna si Cardiologie la Spitalul Universitar Bucuresti, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, infirmind unele zvonuri potrivit carora posturile ocupate in urma examenului de rezidentiat s-ar fi desfiintat. „Este adevarat ca locurile de munca oferite prin acest concurs sint in conditii inacceptabile si cu salarii mici. Ceea ce trebuie facut este ca aceste conditii sa se imbunatateasca. Trecerea spitalelor in subordinea consiliilor locale ar trebui sa duca la ameliorarea sistemului. Spitalele ar trebui sa functioneze decent, iar fondurile ar trebui sa fie proportionale cu cele din tarile candidate UE. Temerile ca aceste posturi se vor desfiinta sint bazate pe simple zvonuri“, a mai afirmat Cinteza.
Prea multi medici someri
Consilierul premierului pe probleme de sanatate, Dan Georgescu, a spus ca trebuie analizat modul in care unii medici au obtinut certificate de somer, mai ales ca in urma examenului de specialisti, au ramas neocupate aproape 1.890 de locuri. In prezent, peste 1.650 de medici sint inregistrati ca someri. Numai in sectorul 5 din Bucuresti sint 100 de doctori care isi iau ajutorul de somaj. Alin Apostol, presedintele Aliantei Medicilor, este nemultumit pentru ca una din conditiile de concurs este exagerata, aceea ca 50 de puncte sint acordate pentru activitatea stiintifica. Medicii au cerut ca sa poata concura pentru diverse orase din tara, nu numai pentru acelea unde au rezidenta, dar si ca repartitia sa fie facuta in functie de medie. Ministrul sanatatii a fost de acord cu propunerile medicilor, dar nu stie daca acestea se vor aplica si la concursul din 22 iulie. Potrivit ministrului sanatatii, pentru a evita orice aranjamente intre directorii spitalelor si candidati, concursul nu va fi organizat de spitalul respectiv, ci de MSF.
Totusi, fond unic pentru sanatate, somaj si pensii
Comisia pentru Sanatate a Senatului a convenit saptamina trecuta cu Ministerul Finantelor Publice ca o agentie sa colecteze intr-un fond unic contributiile pentru somaj, pensii si sanatate. Sorin Oprescu, vicepresedintele acestei Comisii, a pledat pentru un fond unic, dar a sustinut administrarea separata a sumelor. Fondul unic de asigurari de sanatate va fi pastrat in trezorerie, iar dobinda va fi la nivelul pietei. Din aceasta dobinda se va constitui un fond de rezerva, a precizat Sorin Oprescu. Potrivit senatorului Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Oprescu, introducerea managementului privat in unitatile sanitare este o idee hazardanta, iar aparitia unei liste a spitalelor in care ar urma sa se aplice aceasta metoda de conducere aduce aminte de „listele cu intreprinderi din 1997-1998, care au provocat atitea tensiuni“.
Bolnavii – ultimul lucru la care se gindesc responsabilii din sistemul sanitar
Directorii de spitale care nu au distribuit corect si la timp fondurile pentru SIDA, oncologie, TBC sau alte programe nationale vor fi destituiti, a spus Eugeniu Turlea, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). Licitatia nationala pentru achizitionarea medicamentelor pentru programele SIDA si oncologie din acest an s-a incheiat abia acum, cu o intirziere de cinci luni, dupa ce bolnavii de cancer si cei infectati cu HIV au protestat in repetate rinduri pentru ca au ramas fara tratament. Asociatia Bolnavilor de Cancer (ABC) a semnalat cazuri in care bolnavi din Sibiu, Tirgu Mures si Bacau nu si-au mai primit medicamentele obisnuite de la unitatea sanitara unde erau inregistrati. Majoritatea medicamentelor pentru terapia HIV/SIDA vor fi furnizate de Relad si V Tarus. Pentru programul de oncologie au cistigat Sindan si V Tarus, iar CNAS le va aloca 600 de miliarde de lei. Programul SIDA va primi de la CNAS doar 400 de miliarde lei, fata de 1.000 de miliarde de lei, cit are nevoie.
Experti spanioli i-au scolit pe specialistii romani in dezintoxicarea rapida de opiacee
La Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca din Bucuresti s-a desfasurat, in zilele de 1si 2 iulie 2002, un curs de pregatire a specialistilor romani pentru dezintoxicarea rapida de opiacee. Cursul a avut loc in cadrul Conventiei de infratire a proiectului „Fight against Drugs“. La curs au participat profesorul doctor Victor Voicu, consilierul de preaderare Daniel Lioret, expertul spaniol doctor Manuel La Hoz, precum si expertul spaniol doctor Maria Jose Serralta. Desfasurarea cursului a fost sprijinita de secretarul de stat in Ministerul Sanatatii si Familiei, Luminita Gheorghiu, membra a Comisiei Interministeriale pentru Prevenirea Consumului Ilicit de Droguri. Un curs similar a avut loc si la Iasi, in zilele de 4 si 5 iulie.
Serviciul de Ambulanta Gorj continua sa fie suprasolicitat
Numarul apelurilor la Salvare continua sa ramina foarte ridicat, desi in ultima saptamina, in Gorj , temperaturile au trecut cu putin peste 30 de grade. Serviciul de Ambulanta primeste in medie 180 de solicitari in 48 de ore. Cele mai multe sint cazuri de accidente vasculare, probleme cardiace si lipotimii. „Desi nu s-a mai putut spune ca a fost canicula, solicitarile au ramas la fel de numeroase, iar personalul si masinile pe care le avem fac fata din ce in ce mai greu“, a spus medicul Ana Duma , directoarea Serviciului de Ambulanta Gorj. Aceasta a precizat ca in Gorj ar mai fi necesara infiintarea a zece puncte de ambulanta pentru a acoperi toata suprafata judetului si pentru a se putea interveni in timp util la solicitari.
(C.C.)
