Una dintre unitatile care duc faima Doljului peste hotare este complexul de sere de la Isalnita. Odinioara cel mai mare din lume ca suprafata, in cei 33 de ani de la infiintare n-a fost depasit decit de curind, de un alt complex de sere ceva mai intins, construit in Argentina. Dupa socul si problemele generate de trecerea la economia de piata, unitatea este acum pe drumul cel bun, tinzind sa-si recapete locul cistigat odinioara pe pietele externe.
La 1 septembrie 1969 era inaugurat la Isalnita – de fapt, pe teritoriul comunei doljene Almaj – cel mai mare complex de sere din lume. Infiintat ca Intreprinderea Agricola de Stat Sere Isalnita, devenind apoi Intreprinderea de Sere Isalnita, complexul se putea lauda cu 200 ha sub sticla, sub aceeasi administrare, unitate profilata inca de la inceput pe export.
Ratiunea unor sere atit de intinse tinea de vecinatatea cu Termocentrala de la Isalnita, care putea livra agentul termic necesar, de folosirea pentru irigat a apei din Jiu, dar nu fusese neglijata nici traditia locala pentru legumicultura.
Ce a fost…
Serele de la Isalnita dispuneau, pe linga cele 33 de ferme de sere, de trei hale de sortare a productiei, o cale ferata uzinala, propria fabrica de gheata de 10.000 de tone anual, ateliere de reparatii mecanice, laborator de analize agrochimice, platforme de amestecuri pentru rasaduri, dar si utilajele aferente – 24 de tractoare mari si peste 100 mici.
Productia anuala depasea 30.000 de tone de legume, mai mult de 25.000 de tone mergind la export, ceea ce insemna o valoare a productiei livrate peste hotare de 12-15 milioane de dolari anual.
Culturile de baza erau tomatele, castravetii, ardeiul gras, fasolea verde, vinetele, guliile, salata si, bineinteles, florile.
Conceput in cadrul unei economii de tip centralizat, complexul de sere a resimtit din plin „socul“ economiei private de dupa 1989.
Ce este…
Ca urmare a schimbarii sistemului de organizare, in 1990 s-a constituit SC CRASER SA Craiova. Complexul de sere a functionat ca societate pe actiuni cu capital de stat pina in 1998, cind a fost privatizat, devenind SC RJ IMPORT SA Bucuresti – firma cu capital elvetian, purtind initialele actionarului majoritar, Roger Jaeger.
Trecerea la economia de piata a fost destul de dificila, caci toate activitatile pe care le facea statul inainte – coordonarea productiei, a desfacerii si finantarii – au cazut pe capul conducerii societatii. Au aparut apoi problemele cu agentul termic. Prin 1995, cind unitatea nu mai putea face fata preturilor mereu in crestere, s-a construit o cen-trala termica proprie.
Tot atunci s-a gindit si o noua strategie de productie – o singura cultura, dar cu posibilitati mari de desfacere pe pietele externe.
„Acum mai lucram doar cu 18 sere din cele 33. Avem 1.500 de angajati in total. Societatea a fost profilata in exclusivitate pe productia de castraveti Cornichon, in doua cicluri de productie. Acum ne aflam la sfirsitul primului ciclu, cu o productie de aproximativ 5.000 de tone, iar dupa 10-15 iulie va urma al doilea ciclu“, a precizat ing. Simion Ciuna, directorul ge-
neral al SC RJ IMPORT SA Bucuresti.
Castravetii produsi in serele de la Isalnita sint folositi pentru producerea de conserve in Franta, Elvetia, Germania, Austria, Suedia, Cehia si Polonia.
Ce va fi…
Adaptindu-se perfect la cerintele economiei de piata, ar fi momentul unei extinderi, al apropierii de ceea ce au fost odata serele de la Isalnita. Primii pasi au fost deja facuti de conducerea societatii: adaptarea productiei existente la solicitarile pietei – fata de anii anteriori, in 2002 s-au produs castraveti de calibru foarte mic (trei-sase cm), mult cautati in special pe piata franceza -, imbunatatirea bazei materiale si, de ce nu, largirea paletei de culturi.
„Am dotat societatea in ultima vreme cu doua masini de sortare automata a castravetilor, doua depozite de frig pentru asigurarea pastrarii in conditii optime a productiei pina la incarcarea in masinile frigorifice, dar si cu o rampa moderna de incarcare. Am dori acum sa extindem suprafata cultivata la 100 ha, conditia fiind sa asiguram incalzirea acestei suprafete de sere prin centrale termice modulare. Vrem, de asemenea, sa reinfiintam culturile traditionale si sa scoatem productii extratimpurii, mai ales la tomate. Investitia este mare, dar cine investeste in sere nu are de pierdut!“, sustine directorul general Simion Ciuna.
