95% din terenurile locuitorilor vor fi afectate de amenajarea barajului de pe riul Jiu
Comuna Schela a fost inclusa in urma cu mai multi ani pe harta localitatilor defavorizate. Cindva una dintre cele mai prospere comune din judet si chiar din tara, datorita zacamintelor de antracit, Schela s-a transformat treptat intr-o „oaza“ a saraciei. Declinul celor din Schela a inceput in 1995, anul in care s-a inchis mina. Peste 250 de oameni au fost atunci nevoiti sa plece acasa. Nici unul dintre cei 2.397 de localnici nu mai spera ca va reveni vreodata acolo unde ii este locul, desi edilii incearca sa atraga in comuna investitori care sa puna pe picioare localitatea. Nu a fost sa fie, pentru ca fondurile primite de la Uniunea Europeana s-au indreptat catre Statiunea Rinca, zona intr-adevar „defavorizata“ de vilele cu doua etaje, printre care abia isi mai face loc cite un bradut.
Ca pe niciunde in judet, la Schela s-au adunat parca toate nenorocirile si, in mod paradoxal, civilizatia a afectat negativ viata comunitatii din aceste locuri. Din cauza constructiei unui nou baraj pe Jiu, majoritatea terenurilor aflate in administrarea comunei vor fi distruse. Tot din cauza viitorului baraj, la Schela nu a fost retrocedat nici macar un metru patrat de padure, iar una din scolile de aici va fi desfiintata, urmind sa fie acoperita de apele lacului de acumulare.
Mina Schela a asigurat timp de 111 ani traiul celor din comuna, generatii de-a rindul lucrind in galeriile care, pe linga antracit si praf negru in plamini, le-au oferit minerilor si o piine. In anul 1891, a fost scos la lumina zilei pretiosul zacamint care nu se mai gaseste in nici un alt loc din Romania, fapt care a alimentat ani de-a rindul mindria localnicilor.
In prezent, nici macar nostalgia dupa ceea ce a fost odata nu se mai intrezareste pe chipurile lipsite de speranta ale fostilor mineri. Unii dintre acestia au si parasit Schela, la putin timp dupa inchiderea minei, luindu-si salariile compensatorii si plecind in Moldova, spre locurile de bastina. Galeriile parasite sint periodic vizitate de echipe de muncitori care incearca sa recupereze din armaturile de metal care au mai ramas sau patrund in galerii pentru a evacua apa care face imposibil accesul inauntru. Ca orice mina, si cea din Schela a cerut periodic jertfe.
Ultimele victime ale tunelurilor mortii au fost trei ortaci care au intrat dupa niste armaturi. Nu au mai iesit niciodata vii, fiind scosi de echipele de salvare, care s-au rugat sa nu mai aiba parte de astfel de tragedii, mai ales ca este vorba de o mina inchisa. Crucile celor trei stau si acum marturie la gura minei si ii avertizeaza pe cei care trec prin apropiere ca pintecele hamesit al muntelui poate cere in continuare noi suflete. Cei trei ortaci care au murit sint: Petrica Grecu, seful statiei de salvare, Pompiliu Istfan si Ion Buzatu.
Ecologizare cu gramezi de pamint in valoare de noua miliarde de lei
Zona in care nu cu mult timp in urma s-a desfasurat o intensa activitate miniera este acum in plin proces de ecologizare. Cum era si normal, terenurile afectate trebuia redate circuitului natural. A fost organizata si o licitatie, care a fost cistigata de firma IMI din Baia Mare. Aceasta societate a lasat totul pe seama unei societati din Gorj, care s-a angajat sa e-
xecute proiectul de ecologizare realizat de Institutul de Proiectari Miniere din Craiova. Toate bune si frumoase: lucrarile se apropie acum de sfirsit, citiva muncitori au fost angajati pentru o perioada ca sa mai faca un ban, insa rezultatele se pot vedea cu ochiul liber. „Societatea din Baia Mare a cistigat licitatia, cei de la ACM au preluat lucrarile si ce au facut? Au desfacut toate instalatiile care transportau apa si le-au dus departe.
In rest, noua miliarde bunicele s-au dus pe citeva gramezi de pamint. Au trecut de doua-trei ori cu un excavator si gata. Unde mai pui ca au plantat si cite un copacel, asa, ca sa fie verde, dar s-au cam uscat. Ce o sa putem face cu terenul asta in felul in care arata acum? Credeam ca se poate munci si serios, dar m-am inselat. Este unul din putinele locuri care ne vor ramine, pentru ca barajul ne va lua totul“, a spus nemultumit Aristica Serbanescu, viceprimarul comunei Schela. Acesta a intocmit un raport catre conducerea prefecturii si cea a Companiei Nationale a Lignitului Oltenia, care va deplasa o comisie la fata locului, pentru a face o analiza. De altfel, soarta comunei este in miinile sefilor judetului, care pot atrage investitii intr-o zona defavorizata, care de altfel beneficiaza de facilitatile prevazute de lege.
O raza de speranta in valoare de 200.000 de euro
La inceputul acestui an, la Schela au sosit primii bani printr-un program de reabilitare a zonelor miniere. Primaria a obtinut 174.000 de euro de la Uniunea Europeana, din bugetul consiliului local fiind alocati 23.000 de euro, care vor fi folositi pentru realizarea a trei investitii. Prima dintre acestea este o ciupercarie unde se va cultiva specia Pleurotus, investitie care este aproape gata. De asemenea, va mai fi construit, in spatiul care a gazduit fostele birouri ale minei, un centru pentru colectarea fructelor de padure, a ciupercilor si a plantelor medicinale.
Aici vor putea lucra ca sezonieri peste 200 de oameni, padurile din zona fiind cunoscute pentru cantitatea mare de ciuperci si fructe de padure care pot fi recoltate in fiecare an. Insa, cel mai important obiectiv care va fi facut cu bani de la UE va fi pastravaria. Aceasta va avea sase bazine care vor fi dispuse pe doua terase, alimentarea cu apa urmind sa se faca din riuletul Harabor, care trece prin apropierea minei.
Apele Haraborului sint deja pline de pastravi, acestia cazind de foarte multe ori in plasele braconierilor. La pastravarie, centrul de recoltare si la ciupercarie vor fi angajati permanent aproximativ 25 de oameni din comuna. Sint sanse ca regiunea sa fie readusa la viata, acestea fiind in mare parte legate de un proiect de dezvoltare rurala SAPARD. Avind la dispozitie citeva hectare de teren chiar in mijlocul padurii, Consiliul Local Schela intentioneaza sa il concesioneze pentru construirea de minicabane si chiar a unei baze de agrement care va include doua terenuri de tenis de cimp.
