Doar citeva familii din comuna isi mai permit sa cultive vita-de-vie din soiuri precum Feteasca Regala sau Muscat Ottonel. Comuna Balanesti este recunoscuta in tot judetul si in afara lui prin vinul care se face aici. Dealurile nisipoase care inconjoara localitatea fac posibila cultivarea mai multor specii de vie, chiar si soiuri nobile. Batrinii locului isi amintesc cu mindrie ca, in urma cu 20 de ani, vinul de Balanesti lua medalii de aur la Paris, la un concurs de specialitate. Pe atunci, in zona se cultivau soiuri precum Feteasca Regala sau Muscat Ottonel. Acum, doar citeva familii din sat isi mai permit luxul de a cultiva vie nobila pentru ca ingrijirea ei este foarte costisitoare. Restul oamenilor se multumesc sa faca vin obisnuit, de tara, auriu sau rubiniu, dar care ramine la fel de apreciat in toata zona Olteniei.
Pamintul de Balanesti nu este prea bun pentru cultivarea porumbului sau pentru legume. Cel mai bine merg aici via si pomii fructiferi. Aproape 400 de hectare de vita-de-vie reprezinta averea cea mai de pret a oamenilor din cele sapte sate ale comunei. O productie de 1.500 de litri de vin este un lucru normal pentru o familie din zona. „Nu facem in fiecare an la fel de mult. Anul trecut a fost un an bun si a iesit vin destul de multisor. Anul asta seceta de pina acum nu ne lasa mari sperante pentru o productie buna“, a spus viceprimarul Ion Cinepa, cultivator de vie ca aproape toti oamenii din comuna. Pamintul de pe dealurile Balanestiului ar permite si cultivarea de soiuri nobile, dar oamenii le prefera pe cele hibride, pentru ca sint mai ieftine si mai usor de intretinut. „Un bustean de vie nobila costa 27.000 de lei, numai sa-l cumperi. La asta se adauga si intretinerea lui, asa ca doar trei-patru familii din sat isi mai permit un asemenea lux. Pe vremuri, povestesc batrinii, vinul de la noi lua premii la concursuri internationale. Acum facem vin obisnuit, alb sau rosu, in functie de gustul fiecaruia“, a adaugat viceprimarul.
Exista familii in comuna care nu au alta sursa de venit decit via. Vasile Bolozan, unul dintre localnici, are 7.000 de busteni de vie din care a reusit sa-si faca o casa, sa-si ia Aro si sa-si tina si copiii la facultate. Ca el mai sint si alte familii in Balanesti. „Comert cu vin s-a facut intotdeauna. In 1962, in comunele din jur nu exista bustean de vie. Cumparau toti de la noi vin, cu doi-trei lei litrul. Acum un vin vechi de trei ani se vinde cu 20.000 de lei, iar unul de anul trecut cu 15.000 de lei“, povestesc localnicii.
„Via sa n-o sclintesti din cules“
Colectivizarea a facut mult rau la Balanesti, ca si in alte comune din Gorj. Oamenii isi amintesc cum le-au fost scoase viile pentru a se pune porumb, desi pamintul nu e bun pentru astfel de culturi. Unii dintre ei au pus din nou vie cind si-au primit pamintul inapoi, altii au renuntat. Pe cei din satele mai indepartate ale Balanestiului nu i-a afectat colectivizarea. Ei si-au pastrat pina astazi pivnitele pe care le aveau linga vie. Acolo stau cind au de lucru la vie si tot acolo isi pastreaza butoaiele cu mii de litri de vin. „Exista familii care locuiesc in permanenta la pivnita. E ca un fel de conac. La familiile mai instarite, pivnita are si etaj. Au mult de lucru si decit sa mai coboare in sat mai bine ramin acolo, linga vie“, a povestit Ion Cinepa. Via se ingrijeste greu, are nevoie de mai multe lucrari peste an, care culmineaza cu momentul culesului, cea mai mare sarbatoare a satului. Toti oamenii din Balanesti au o vorba pe care au mostenit-o din batrini si pe care o respecta cu sfintenie: „Via sa n-o sclintesti din cules“, adica s-o culegi la timp, pentru ca altfel o maninca pasarile, dar nici sa n-o culegi prea devreme pentru ca poate fi prea cruda si vinul nu mai iese bun. „La cules e puhoi de oameni pe dealuri. Vin tinerii de la oras sa-si ajute parintii“, isi amintesc localnicii. Ei mai spun ca tinerii sint din ce in ce mai interesati de cultivarea viei si multi dintre ei au de gind sa faca vinul de Balanesti ce-a fost odata si sa inceapa sa cultive din nou soiuri nobile. „Sa vedeti autobuzul de simbata, la prima ora. Este plin de copii de-ai nostri care stau in Tirgu Jiu, dar vin aici, la tara, ca sa munceasca via“, au spus cu mindrie batrinii din Balanesti.
