In comuna Brabova exista cinci scoli unde invata 132 de elevi, dar si doua gradinite – la Brabova si la Urdinita – pentru cei 36 de prescolari. Unitatile de invatamint de aici au beneficiat din plin de mina intinsa din partea unor fundatii umanitare. „Reprezentantii World Vision din Anglia si Noua Zeelanda au vizitat scolile si le-a placut nespus de mult curatenia din scoli, desi sintem saraci, dar si pregatirea copiilor. S-au decis sa ne ajute si au facut multe pentru noi. Astfel, ne-au forat cite o fintina la fiecare scoala, pentru ca sa aiba copiii apa curata de baut. Tot ei ne-au dat 40 de milioane de lei pentru mobilierul necesar in unitatile de invatamint, table de scris si vreo 30 de mese pentru un viitor Club al Copiilor. N-a facut statul ce a facut aceasta fundatie“, a mentionat primarul Teodor Nania.
Elevi saraci, dar cuminti si silitori
Cea mai mare scoala este chiar in centrul comunei, linga postul de politie. „Avem aici copii saraci, dar cuminti si respectuosi. Invata bine si nu ne fac probleme, iar rezultatele se pot vedea: au luat toti examenul de capacitate de anul trecut, chiar daca in doua sesiuni“, a declarat profesorul de fizica si chimie, Marcel Foamete. In scoala exista chiar un laborator de biologie si unul de fizica-chimie, o sala de sport, respectiv o biblioteca in care sint peste 4.000 de volume – pentru care nu a fost angajata o bibliotecara din cauza lipsei fondurilor, de stivele de carti ocupindu-se „onorific“ profesoara de romana.
In urma comasarii scolilor din Mosna si Rachita de Jos cu scoala de centru, in clasele gimnaziale de aici au fost transferati copiii din satele invecinate. Elevii sint adusi aici cu un ARO dotat cu 16 locuri, pus la dispozitie gratuit de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Ideea comasarii n-ar fi rea – multi copii fiind scutiti de parcurgerea pe jos a celor aproape sase kilometri care-i desparteau de scoala -, dar punerea ei in practica a creat destule probleme. Autoturismul de transport scolar se dovedeste neincapator pentru cei 19 elevi navetisti, ca sa nu mai amintim de problemele tehnice ale motorului, care a clacat in doua rinduri – prea repede pentru un vehicul nou.
Navetisti la 14 ani
Masina scolii nu i-a scutit pe toti elevii de drumul pe jos de acasa pina la scoala si inapoi. Astfel, copiii din Urdinita vin inca pe jos, avind de parcurs cu pasul vreo doi kilometri pina la unitatea de invatamint din centrul Brabovei. Mai greu este insa pentru cei trei elevi din Minastricea – comuna Sopot, care vin sa invete tot la Brabova. Indiferent de vreme, elevii sint nevoiti sa faca naveta pentru a se alatura colegilor de clasa. „Eu si cu inca doi baieti venim in fiecare zi pe jos cite sapte kilometri si inca atit parcurgem la intoarcere. Ne e foarte greu, dar asta-i cea mai apropiata scoala. Drumul ne ia cam o ora, chiar mai mult atunci cind e zapada si viscol. Uneori merg chiar singura, dar nu mi-e frica pentru ca m-am invatat“, a spus Daniela Cernatescu, eleva in clasa a VIII-a la Brabova.
Daca sporul de rural se va reduce, profesorii sint hotariti sa plece
Vestea reducerii sporului de rural i-a intristat pe profesorii din Brabova. Pina luna trecuta, sporul de rural le acoperea macar o parte din cheltuielile facute cu naveta de la si la Craiova – toti fiind dascali calificati. Sporul de rural de 70% pentru Mosna si Urdinita, respectiv 50% pentru Brabova constituia chiar motivul pentru care dascalii craioveni acceptasera un post atit de departe de casa. „Veniturile erau multumitoare, dar acum, cind sporul s-a redus la maximum 12%, nu-ti mai convine sa predai la tara. Un drum dus-intors cu autobuzul pina la Craiova costa 50.000 de lei pe zi, adica peste 1.000.000 de lei pe luna. In conditiile in care salariul pentru un profesor tinar, cum sint majoritatea pe la noi, rar depaseste 2.000.000 de lei, nu ne tine buzunarul sa acceptam asemenea posturi. Vom fi nevoiti sa renuntam la catedre, iar scoala risca sa se inchida, pentru ca nu mai suportam actualele salarii de mizerie“, a declarat prof. Alexandra Ene.
