Intr-un sat de nevoiasi, cel cu trei giste e bogat

Intr-un sat de saraci, cel care are trei giste este bogat. Asa este si familia Rusu din Botosesti Paia. Cu patru copii, dintre care unul handicapat, Marcela si Ion traiesc din alocatia copiilor si din ce agonisesc pe cei citiva ari din curte. Pamintul mostenit de la parinti, circa 3 ha, este undeva unde nici ei nu stiu pentru ca nu l-au muncit niciodata. Lucrarile sint scumpe, iar saracia, mare. Pe vremuri, barbatul lucra la Tirgu Jiu, dar dupa 1990 nu a mai putut pentru ca s-a imbolnavit si a crezut ca e mai bine sa se insoare. Copiii au venit unul dupa altul, iar veniturile au scazut cu fiecare an. Nu si-a facut dosar pentru venitul minim garantat pentru ca nu a avut bani sa se duca la Craiova dupa tot felul de adeverinte. „Primaria, am auzit, ca ne pune la socoteala si cele trei giste pe care le avem, si pamintul, si tot. Atunci pentru ce sa mai cheltuim bani pe la oras ca sa ni se spuna pe urma ca nu ne incadram!“, spune Marcela Rusu, fara sa fi facut nici macar o socoteala minima a veniturilor pe care le-ar putea incasa pe fiecare luna. Pe saraci nu-i baga nimeni in seama. Guvernul le pune in circa saracilor pamintul, pe care ei ar fi bucurosi sa-l vinda cui ar avea curajul sa-l cumpere. Insa cu putin efort din partea primariei din sat si cu putina intelegere din partea consilierilor, multi oameni amariti ar fi beneficiat de ajutorul minim garantat. La Botosesti, functionarii primariei sint mai catolici decit papa!