Dupa noua zile de negocieri anevoioase, delegatia FMI a parasit Romania, lasind in suspensie scrisoarea suplimentara la acordul stand-by pina cind guvernul va reevalua o serie de masuri economice ramase in urma fata de program, intre care se disting modul de colectare a incasarilor din sectorul energetic si ritmul privatizarii. Privatizarea si restructurarea sectorului energetic au fost „nucile tari“ ale tututor guvernarilor, numai ca de aceasta data intirzierile in indeplinirea acestor obiective au rabufnit in plina iarna, purtind in spate povara transei a doua din acordul cu FMI, a carei aprobare ar marca, pe linga o premiera in istoria relatiilor cu institutia financiara de la Washington, inscrierea Romaniei pe covorul rosu al pietei internationale de capital. Cel mult zece zile. Acesta este termenul pe care executivul si l-a propus pentru a veni cu propuneri clare, sustinute financiar, care sa permita finalizarea scrisorii suplimentare de intentie si acordarea, in luna martie, a celei de-a doua transe din acordul de imprumut. In absenta restructurarii si privatizarii, sectorul energetic romanesc ramine o sursa generatoare de inflatie si de arierate. Productia de energie electrica si termica este inca tributara vechilor tehnologii, extrem de costistitoare, iar in plus este puternic dependenta de importuri. Toate acestea se rasfring asupra preturilor din economie si implicit asupra populatiei, pentru care plata facturii la intretinere a devenit un cosmar. Veniturile societatilor din domeniul energetic au scazut o data cu majorarea tarifelor la utilitatile publice. Nici distribuitorii de gaze naturale nu-si primesc banii pentru marfa livrata, cele doua societati din domeniu, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, avind de incasat, in prezent, impreuna peste 8.500 de miliarde de lei. Dar situatia sectorului poate fi cel mai bine reflectata prin cazul Petrom, care, desi a anuntat un profit de 3.000 de miliarde de lei, avea de incasat, la sfirsitul lui 2001, mai mult de 8.000 de miliarde de lei de la unii dintre clientii sai. Numai anul trecut, importul de titei brut a crescut cu circa 900.000 de tone, cel de produse petroliere – cu circa 1.150.000 de tone, iar cel de carbune energetic si cocsificabil, cu circa 290.000 de tone.
Trebuie sa se renunte la intreprinderile generatoare de pierderi
FMI apreciaza progresele Romaniei in domeniul reformelor structurale, dar avertizeaza ca mai exista multe probleme de rezolvat. Prima dintre acestea este restructurarea utilitatilor publice, respectiv a activitatilor din domeniul electricitatii, energiei termice si a gazelor naturale, domenii aflate la baza arieratelor tot mai mari din economie. Guvernul a adoptat o serie de masuri pentru rezolvarea acestor dificultati, printre care cresterea tarifelor controlate la electricitate si gaze naturale, imbunatatirea incasarilor la companiile din domeniu si lansarea privatizarii acestora. Chiar daca misiunea FMI a fost dispusa sa tolereze nerespectarea promisiunilor privind ritmul privatizarii, expertii Fondului au atacat o problema, poate si mai grava, a sectorului de stat si anume mentinerea in viata a intreprinderilor generatoare de pierderi si fara sanse de redresare. Astfel, FMI a insistat ca viitorul unor societati ca Siderurgica Hunedoara, Roman Brasov, Nitramonia Fagaras si Tractorul Brasov sa fie clarificat in cit mai scurt timp, dar raspunsul Autoritatii pentru Privatizare se cramponeaza de protectia sociala a miilor de muncitori din aceste uzine care mai mult sint oprite decit produc. In plus, managerii unora dintre companiile din domeniu au putut invoca, drept cauza a problemelor companiilor pe care le conduceau, preturile controlate, care nu permiteau recuperarea costurilor de productie. Rezultatul a fost cresterea blocajelor financiare, care a determinat presiuni inflationiste semnificative, a distorsionat calculele economice rationale si i-a incurajat chiar si pe cei care puteau plati facturile sa evite acest lucru. De asemenea, procesul de privatizare a evoluat lent, cu toate ca guvernul a avut „vointa politica“ de a privatiza combinatul Sidex, care are 28.000 de angajati, precum si Banca Agricola.
