Dictionar economic

Brainstorming – metoda de stimulare deliberata a gindirii creatoare. In traducere libera, acest termen de origine anglo-saxona inseamna: „asaltul creierului“, „asaltul inteligentei“, „dezlantuirea ideilor“. Brainstormingul se bazeaza pe cercetarile privitoare la reactia psihologica a individului fata de mediu, la dezvoltarea creativitatii in cadrul grupului. Esenta lui consta in suspendarea evaluarii critice a productiei creative, in vederea selectionarii ulterioare, a ideilor promitatoare. Brainstormingul opereaza o separare artificiala a componentei imaginative de componenta rationala in procesul de creatie, in scopul de a evita fenomenele inhibitorii si pentru a obtine un climat de destindere propice creatiei. El este posibil si eficient atit in forma individuala, cit, mai ales, in forma de grup. Faptul se explica prin cumularea avantajelor aminarii criticii evalutive cu valente pozitive ale grupului in sine. Grupul vine cu varietatea personalitatilor psihologice si a specialistilor si ofera posibilitatea producerii unei „reactii in lant“ de la un membru la altul, ceea ce duce la sporirea flexibilitatii gindirii, care este o conditie definitorie a creativitatii. Grupul mai are avantajul cunoscut sub numele de efect sinergetic. Se vorbeste astfel de o algebra speciala a grupului psihologic de lucru, in care suma depaseste elementele partiale luate in considerare. Succesul brainstormingului depinde de modul cum sint insusite si transpuse in viata principiile si regulile sale majore. Un prim principiu priveste aminarea judecarii critice a ideilor. Se porneste de la presupunerea ca, o data problema pusa in mod constient, in subsolul gindirii au loc prelucrari continue, care nu se intrerup nici in timpul somnului sau al unor activitati constiente, si care stau in asocieri ce se stabilesc rapid si consecutiv intre cele mai diferite elemente. O data solutia gasita, aceasta ii apare persoanei ca o intuitie instantanee, asa-numita „iluminare“. Individul insa o gaseste, de cele mai multe ori, absurda si o respinge inainte de a-i da contur. Refuzul acesta este dictat de gindirea obiectivista, critica, foarte adesea conformista. Exista asociatii de idei dominante, care sint cele mai obisnuite si utilizate. In repertoriul asociatiilor unui individ exista si idei originale sau altele, care pot fi obtinute prin combinatii specifice. Daca vor fi generate mai multe idei, va creste si probabilitatea aparitiei de idei originale. Pentru ridicarea productivitatii ideilor noi, trebuie sa fie luati in considerare o seama de factori favorizanti cum ar fi alegerea unui conducator cu deosebite calitati, capabil sa asigure un dinamism ridicat in elaborarea ideilor.