16.7 C
Craiova
sâmbătă, 20 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateVestigiile fostului oras roman Drobeta - in pericol de degradare

Vestigiile fostului oras roman Drobeta – in pericol de degradare

Unele dintre cele mai importante vestigii istorico-culturale de pe teritoriul Romaniei, care dateaza din vremea romanilor, risca sa dispara, din cauza lipsei de fonduri care ar trebui alocate pentru restaurarea lor. Patrimoniul Muzeului Regiunii Portile de Fier, ruinele castrului roman Drobeta si ale piciorului podului lui Traian au nevoie urgenta de conservare.

Biblioteca Muzeului Regiunii Portile de Fier din parcul arheologic cu acelasi nume adaposteste peste 30 de carti grecesti, tiparite intre 1.777 si 1.895 la Venetia, Viena, Leipzig, Canterbury, Sankt Petersburg, Istanbul, Braila si Bucuresti. Cele mai multe sint carti cu caracter religios, majoritatea provenind de la Biserica Sfinta Treime de la Cerneti. Partea aheologica a muzeului este formata, in special, din monumente funerare. „In anii 240-250, Drobeta, un oras roman aparut pe linga cetatea de la Drobeta, ajunsese unul dintre cele mai mari orase ale imperiului, avind o populatie de aproximativ 40.000 de locuitori si o suprafata de 60 de hectare. La acea vreme, Roma, capitala lumii, avea aproximativ doua milioane de locuitori. In acest oras au existat si doua necropole si doua cimitire. Nu putem face o cercetare completa a templelor importante care au fost. Le stim numai din epigrafe, scrieri pe piatra, monumente funerare“, a declarat prof. Ion Stinga, directorul Muzeului Regiunii Portile de Fier.

„E nevoie urgenta de o interventie capitala la aceste vestigii…“

Din 1972, de cind nu s-a mai intervenit la ruinele castrului roman Drobeta, intemperiile au afectat mortarul, riscind ca fenomenul sa duca, treptat, la prabusirea intregii structuri. Alaturi se gasesc ruinele podului lui Traian, cu care castrul forma un complex arhitectonic unic, intreaga fortificatie avind misiunea sa apere podul lui Traian. „Splendidissima Colonnia Drobeta“ avea doua necropole, in care s-au descoperit monumente funerare, minitemple, expuse in parcul arheologic. Ele se afla acum sub cerul liber. „Isi pierd din calitate, inscriptiile se sterg si nimic nu mai poate fi valorificat. Ar fi necesara construirea unui lapidarium de sticla. Astfel s-ar putea pastra integritatea monumentelor. E nevoie urgenta de o interventie capitala la aceste vestigii, de o reala importanta istorica pentru Romania. S-a initiat, pentru ruinele podului, un proiect de conservare de catre Ministerul Culturii si Cultelor, cu sprijinul Uniunii Europene. Specialisti italieni vor face investigatii biofizice si biologice pe ruine, incercind sa stopeze erodarea materialelor. Se va trece apoi la amenajarea peretilor interiori ai cuvei de beton care inconjoara podul. Aceste lucrari nu sint insa suficiente pentru pastrarea unor obiective istorice“, a mai declarat prof. Ion Stinga.

Instalatii de incalzire si baie – descoperite la santierul de la Girla Mare

In aceasta perioada se lucreaza pe santierele mehedintene de la Rogova, Girla Mare si Schela Cladovei. Pe santierul arheologic de la Rogova se investigheaza inceputul epocii bronzului, iar santierul care vizeaza economia rurala romana se afla in localitatea Girla Mare. La aceasta din urma, arheologii mehedinteni au cercetat o ferma agricola romana. Au fost descoperite instalatii portuare, o magazie de produse agro-pastorale: o cladire imensa, cu incaperi cu podea din lut, cu multe vase mari, de provizii, amfore si chiupuri. Pina acum nu au mai fost intilnite astfel de descoperiri in literatura de specialitate. „Ceea ce am gasit acum la Girla Mare a depasit asteptarile noastre. Am dat de niste constructii care reliefeaza o civilizatie deosebita si in mediul rural roman. Existau, la acea vreme, instalatii de incalzire si baie“, a spus directorul Muzeului Regiunii Portile de Fier, Ion Stinga. La Schela Cladovei exista, de asemenea, unul dintre cele mai importante santiere arheologice europene. Aici, arheologii lucreaza in cea mai veche asezare omeneasca stabila cunoscuta in Europa. Din pacate sumele mici alocate culturii nu sint suficiente pentru pastrarea vestigiilor deja descoperite si nici pentru dezvoltarea altor prospectiuni arheologice. Sansa de a trai intr-o zona plina de istorie milenara ar trebui sa ne faca mult mai deschisi catre lume.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS