
SI TOTUSI, VIATA...
O mama, si un grajd cu animale.
De ce putin are nevoie Viata, sa se nasca;
Trei imparati de I se-nchina cu sfiala
E pentru ca e Viata omeneasca.
Numai o stea pe cer nu-i efemera:
Copilul ce priveste din altarul
Iubirii mamei ce-si ofera darul,
Asa cum mama, vesnic, se ofera;
Si magii aur, smirna, si tamiie
Aduc in pestera in care Viata bate
Cu inima in inima ta, frate,
Cu singele-I de prunc sa te mingiie -
Si iarasi uiti, si fratele ti-l lepezi,
Si iarasi plingi, si singur esti pe lume,
Si iarasi uiti ca Viata esti, si-ti numeri
Toti pruncii care se injunghie pe lespezi -
Si mame pling, si vin din noi razboaie,
Si pruncii toti se bat pe-aceleasi cresteri,
Aceeasi Viata e-mpartita intre mesteri
Cum se imparte singele-ntre straie -
Numai o stea pe cer nu-i efemera:
Copilul ce priveste din altarul
Iubirii mamei ce-si ofera darul,
Asa cum mama, vesnic, se ofera;
O mama, si o pestera, de fata;
De ce putin are nevoie Viata, sa se nasca;
Trei imparati de I se-nchina cu sfiala
E pentru ca ne inchinam la Viata...
Articol salvat de pe www.gds.ro, ediția din 24 Decembrie 2002. Acest articol este proprietatea Gazeta de Sud si nu poate fi reprodus fără acord scris.