Picătura de cunoaştere

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Ecuaţia succesului

Câțiva cercetători de la Universitatea Bristol au descoperit un secret care, spun ei, poate transforma o melodie într-un hit. Este vorba de un calcul matematic efectuat pe bază de algoritmi, care poate estima cu o precizie de 60 la sută succesul unui cântec. Formula pe care cercetătorii au pus-o la punct analizează elemente muzicale precum tempo, durata cântecului şi intensitatea sonoră, dar şi informaţii mai detaliate cum ar fi gama muzicală sau complexitatea armonică. Oamenii de ştiinţă au folosit un software de inteligenţă artificială pentru a analiza o istorie de 50 de ani a hiturilor care s-au situat pe primele 40 de poziţii în clasamentele muzicale, căutând caracteristici distinctive care pot determina succesul sau, dimpotrivă, eşecul unei compoziţii muzicale. Studiul a generat o listă de indici (w) care acordau diferite niveluri de importanţă unui număr de 23 de elemente muzicale. Aceşti indici au fost asociaţi caracteristicilor (f) cântecelor, iar formula rezultată este următoarea: (w1 x f1) + (w2 x f2) + ... + (w23 x f23). S-a constatat că gradul cel mai mare de precizie al acestei formule s-a înregistrat în cazul melodiilor din prima jumătate a anilor 1990 şi al celor din anul 2000.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că înainte de 1980 melodiile „dansabile“ nu aveau şanse de reuşită, piesele muzicale lente fiind cele care urcau pe primele locuri în clasamente. După acest prag temporal, situaţia s-a schimbat, iar cântecele „săltăreţe“ aveau mai multe şanse de a ajunge pe poziţii înalte în topuri. În plus, s-a constatat că tendinţa generală este ca piesele cu intensitate sonoră ridicată să devină hituri, iar cântecele care au ajuns pe primele locuri ale clasamentelor sunt mai zgomotoase decât cele aflate la cealaltă extremă. S-a emis o ipoteză potrivit căreia ar exista o legătură strânsă şi direct proporţională între intensitatea sonoră a unei melodii şi succesul acesteia.