Fumatul, periculos pentru sănătatea bebeluşilor

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Faptul că fumatul este dăunător pentru sănătate este un lucru bine ştiut. La fel de bine ştiut este şi faptul că, în timpul sarcinii, fumatul este şi mai periculos. Acum însă, oamenii de ştiinţă au aflat un lucru şi mai îngrijorător. Fumatul în timpul sarcinii poate lăsa urme iremediabile asupra ADN-ului fătului, riscul de apariţie a unor tumori fiind extrem de ridicat. Acesta este doar unul din lunga serie de efecte negative pe care le are tutunul în timpul sarcinii şi se referă atât la mamele fumătoare, cât şi la femeile însărcinate care se expun în grupurile de fumători. Semnalul de alarmă a fost lansat printr-un studiu realizat de specialiştii de la Universitatea din Pittsburg şi dat publicităţii de The Open Pediatric Medicine Journal. În opinia specialiştilor, bebeluşii care inspiră nicotină încă din timpul celor nouă luni de sarcină pot suferi o mutaţie genetică la nivelul cordonului ombilical, care îi face mai vulnerabili în faţa cancerului. Oamenii de ştiinţă americani sunt de părere că daunele sunt similare celor provocate de fumul direct sau pasiv. Ca atare, nu este suficient să vă lăsaţi de fumat pentru a vă proteja propriul copil, ci trebuie să frecventaţi locuri unde tutunul este absolut interzis. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de femei însărcinate, care făcuseră alegeri diferite în ceea ce priveşte ţigările. Unele dintre ele erau expuse fumului activ sau pasiv, altele renunţaseră la fumat în timpul sarcinii, iar altele nu avuseseră nici un contact cu tutunul. Rezultatele studiului au fost făcute publice la puţin timp după alt semnal de alarmă dat publicităţii de presa britanică: în afara daunelor permanente asupra ADN-ului, fumatul în timpul sarcinii expune copiii la un mai mare risc de apariţie a obezităţii la vârsta adolescenţei. Şi asta pentru că bebeluşii expuşi la tutun acumulează o mai mare cantitate de grăsimi în timpul sarcinii. „În perioada prenatală, nicotina poate influenţa mai multe părţi din creier, inclusiv cele care controlează alimentaţia şi modul în care ardem caloriile“, a explicat Zdenka Pausova, coordonatoarea studiului.