Picătura de cunoaştere

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Memoria digitală devine „eternă“

Tehnologia suporturilor de memorie digitală pentru calculatoare a evoluat extrem de mult, de la „bătrâna“ dischetă şi până la modernul memory stick sau disc optic, dispozitive cu dimensiuni din ce în ce mai reduse, dar cu capacitate de stocare considerabilă. În plus, durata de viaţă a dispozitivelor de arhivare s-a prelungit în mod evident, chiar dacă nu sunt capabile încă să garanteze o viaţă eternă pentru datele memorate. Cu toate acestea, o recentă descoperire a cercetătorilor de la Universitatea Berkeley ar putea „amâna“ considerabil „scadenţa“ suporturilor de memorie, făcându-le practic eterne. Profesorul Alex Zettl şi echipa sa de cercetători au realizat un prototip de memorie digitală practic eternă, care depăşeşte cu mult durata medie de viaţă de 10-30 de ani a cardurilor de memorie de azi, putând rezista chiar şi un milion de ani. În plus, noua memorie are o capacitatea de un terabit per inch pătrat, adică un trilion de biţi, fără a utiliza tradiţionalul siliciu. Dispozitivul creat în laboratoarele Universităţii din Berkeley (California) nu are la bază microcipurile tradiţionale, ci se foloseşte de nanotehnologie. Zettl şi colegii săi au inserat o nanoparticulă de fier într-un nanotub de carbon; în prezenţa unui semnal electric, nanoparticula poate fi controlată şi deplasată cu extremă precizie în interiorul nanotubului, ale cărui extremităţi - ancorate de electrozi - reprezintă cele două simboluri (0 şi 1) ale codului binar. Astfel se realizează un sistem de memorie programabilă, care permite înregistrarea informaţiilor digitale şi reproducerea acestora prin intermediul tehnologiei hardware convenţionale.