Picătura de cunoaştere

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Povestea Sfintei Muceniţe Tatiana

Tatiana a trăit în Roma, pe vremea împăratului Alexandru Sever (223-235). Părinţii ei erau credincioşi, iar tatăl ei a fost de trei ori guvernator. Acesta se bucura de multă cinste în Senatul roman, neştiindu-se că era creştin.

Micuţa Tatiana a crescut fericită în casa părinţilor ei, cu bunăcuviinţă şi cu frică de Dumnezeu şi cu bucurie se împărtăşea din tainele nepieritoare ale credinţei. „Şi, ajungând ea în vârstă, n-a voit să se mărite, ci îşi petrecea viaţa în curăţie şi în dragostea lui Hristos, dorind din tot sufletul să-I fie mireasa Lui, Căruia Îi slujea ziua şi noaptea, jertfindu-se pe sine şi cu fapte bune împodobindu-se. Deci, fericită că şi părinţii ei binecuvântau această hotărâre, Tatiana cu şi mai mare râvnă slujea Domnului, încât s-a învrednicit şi de cinstea de a fi diaconiţă a Bisericii din Roma, după rânduielile de atunci ale Bisericii. Şi Împăratul, pe vremea aceea, nu prigonea el însuşi, dar lăsa dregătorii mai mici să facă ce vor cu creştinii. Şi pornindu-se prigoana contra creştinilor, din partea necredincioşilor, a fost prinsă şi Tatiana, mărturisind că este creştină. Şi nevoind ca să se lepede de Hristos, din porunca mai-marilor cetăţii, a fost pusă la chinuri şi munci cumplite: bătăi, scoaterea ochilor, scrijelirea pe trup cu bricele, aruncarea în temniţă, aruncarea la fiare, spânzurarea şi strunjirea trupului la stâlp, aruncarea în foc. Dar toate le-a îndurat cu putere de Sus, de parcă nici o durere nu simţea, dimpotrivă, cu toate schingiuirile prigonitorilor, ea vestind neîncetat vestea poporului de faţă, puterea şi chemarea lui Hristos, că mulţi necredincioşi veneau la credinţa Mântuitorului. Deci, au poruncit să i se taie capul şi, împreună cu ea, s-a tăiat capul şi tatălui ei. Şi se află capul ei astăzi în Catedrala Mitropoliei Olteniei din Craiova, adus în ţară de evlaviosul Domn Neagoe Basarab“, se arată în

„Proloagele“, carte publicată de Editura Mitropoliei Olteniei în 1991.

Moaştele sfintei au ajuns însă pentru prima dată în ţara noastră în anul 1204, când renumita familie a Asăneştilor îi aduce capul la Târnovo şi apoi la Bucovăţ, lângă Craiova.

În anul 1393, capul este dus la Niceea şi apoi la Biserica „Sfinţii Apostoli“ din Constantinopol. După cucerirea Constantinopolului de către turci (1453), în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craioveşti aduc capul Sfintei Muceniţe Tatiana, împreună cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea. După reorganizarea Mitropoliei Olteniei, în perioada 1950 – 1955, capul sfintei a fost depus întâi la Episcopia Râmnicului şi apoi la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru“ din Craiova, acolo unde se găseşte şi astăzi.