Piciorul plat - o problemă des întâlnită

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

După o anumită vârstă, peste 50% din populaţia planetei suferă de o rea statică a picioarelor. Potrivit site-ului www.meridianul.com, cel mai des se întâlneşte piciorul plat, problemă care derivă fie dintr-un platfus congenital, fie se dobândeşte de-a lungul vieţii. Piciorul plat este o prăbuşire a boltelor piciorului. Laba piciorului este prevăzută cu două arcuri, unul longitudinal (bolta de la mijlocul tălpii) şi altul transversal, în spatele degetelor. Aceste arcuri funcţionează precum amortizoarele, adică greutatea este judicios distribuită, iar arcurile adaptează laba piciorului şi la neregularităţile solului. Aplatizarea acestor curburi conduce la apropierea oaselor de pământ şi suferă, în consecinţă, toate articulaţiile, apărând diformităţi ale piciorului. Părinţilor le revine misiunea să-şi observe copilul încă de mic, să sesizeze orice aplatizare a piciorului, orice deformare a coloanei vertebrale. Şi dacă a apărut piciorul plat la copil, acesta trebuie supus unor exerciţii de gimnastică pentru întărirea musculaturii. Altă afecţiune chinuitoare este montul, adică ieşirea în afară a osului metatarsian al labei piciorului, care face ca degetele să migreze în partea cealaltă. Degetele se încalecă unele pe altele şi oamenii nu mai pot încălţa pantofii. Pentru copiii de până la trei - cinci ani, o soluţie sunt şi talonetele, care menţin curbura labei piciorului. E benefic ca şi adidaşii să aibă un branţ de susţinere a curburii tălpii. La diformităţi foarte mari, când apar durerile şi montul, se impune intervenţia chirurgicală, care este complexă. La piciorul plat, chirurgul realiniază segmentele care au ieşit din axul normal şi se reconstituie pe cât e posibil arhitectura firească.