Noaptea de 13 spre 14 ianuarie este una norocoasă pentru cei care celebrează sărbătorile de iarnă după calendarul Iulian, căci indiferent de etnie şi de locul unde se află, ortodocşii de rit vechi din întreaga lume sărbătoresc Anul Nou la două săptămâni distanţă de cei de rit nou. Sârbi, ruşi, lipoveni şi ucraineni celebrează sărbătorile de iarnă după ritul vechi. Biserica Ortodoxă de stil vechi din România are peste un milion de adepţi şi aproximativ 130 de biserici, schituri şi mănăstiri, majoritatea construite după 1989.
Creştinii ortodocşi de stil vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou, cu singura deosebire că acestea sunt decalate cu 13 zile. Decalajul a apărut în anul 1924, cînd o parte din creştinii ortodocşi au refuzat să adopte Calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian. În satele sucevene cu etnici ucraineni, feciorii şi fetele obişnuiesc să pornească la urat înainte de miezul nopţii. Gazdele întîmpină urătorii în uşă, apoi îi poftesc să guste bucatele pregătite special pentru noaptea de Anul Nou, oferindu-le şi câte un păhărel de ţuică.
O veche tradiţie în comunităţile de ruşi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri preparate special pentru sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, vărzări, piroşte, urechiuşe din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi rusoaicele gătesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.
