Crima din Primăverii, la CEDO

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Mihaela Iancu, sora lui Bogdan Iancu - ucis în locuinţa soţilor Adrian şi Romaniţa Iovan - a dat statul român în judecată la CEDO, pe motiv că victimei i-ar fi fost încălcat accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, pe întreg parcursul derulării procesului penal din România.
"Cuantumul daunelor vor fi precizate preciza pe parcursul derulării procedurii", a declarat, pentru NewsIn, avocatul Mihaelei Iancu.
Aceasta a mai declarat că prin modul în care a fost soluţionat dosarul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti de către procurorul Andreea Şerbănoiu s-a încălcat şi principiul egalităţilor armelor, care se referă la faptul că fiecare parte din proces trebuie să aibe şanse egale de a-şi prezenta cauza şi că nimeni nu trebuie să beneficieze de un avantaj substanţial asupra adversarului său.
Astfel, în acţiunea depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Mihaela Iancu acuză faptul că procurorul care a instrumentat dosarul "a făcut tot ceea ce a fost posibil  ca din anchetă să nu rezulte vinovăţia pentru crimă a celor doi soţi".
Curtea de Apel Craiova a respins, în decembrie 2007, recursul formulat de Mihaela Bălănel, sora tânărului împuşcat mortal de soţul creatoarei de modă Romaniţa Iovan, în urmă cu doi ani, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale faţă de Adrian Iovan, dată de Tribunalul Municipiului Bucureşti
„Recursul formulat de Mihaela Bălănel împotriva rezoluţiei date de Tribunalul Municipiului Bucureşti a fost respins. Sentinţa este definitivă şi irevocabilă“, a declarat Aurel Ilie, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Craiova.
Bogdan Iancu, fratele Mihaelei Bălănel, a fost împuşcat mortal în cap, cu o puşcă de vânătoare, în noaptea de 5 spre 6 octombrie 2005, de soţul creatoarei de modă Romaniţa Iovan, după ce ar fi fost prins la furat în casa acestora.
Bogdan Iancu avea 27 de ani şi fusese condamnat, de mai multe ori, pentru furt.
Familia lui Bogdan Iancu a contestat, în instanţă, soluţia dată de procurorii Parchetului Capitalei în 30 martie 2006. Anchetatorii au stabilit, în urma unor cercetări desfaşurate mai bine de şase luni, că Adrian Iovan s-a aflat în legitimă apărare atunci când l-a împuşcat mortal pe tânărul de 27 de ani.
Tribunalul Municipiului Bucureşti a considerat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Adrian Iovan ca fiind întemeiată, decizie contestată însă de sora lui Bogdan Iancu. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justitie a decis să mute pe rolul Curţii de Apel Craiova procesul în care Mihaela Bălănel contestă NUP-ul pe care l-a primit Adrian Iovan, după ce l-a împuşcat mortal în cap pe fratele său.
"Procurorul mi-a încălcat dreptul de a participa în procesul penal, deşi era obligat să înceapă urmărirea penală şi mi-a dat tot timpul impresia că îmi face o favoare prin faptul că administrează anumite probe solicitate de avocatul meu, însă, pe cele pe care le considerăm foarte importante le respingea, susţinând că nu am calitate de parte în proces. Apreciez că nu mi-a fost respectat dreptul la un proces echitabil nici când am formulat plângerea împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, în faţa instanţei, judecătorul însuşi făcând diferenţiere între statutul social al lui Adrian şi Romaniţa Iovan şi al subsemnatei", se arată în acţiunea depusă la CEDO.
Reclamanta mai apreciază că ancheta nu s-ar fi făcut  în mod efectiv şi obiectiv pentru a se afla adevărul, ci pentru a-l denatura, astfel încât, "cel ce mi-a ucis fratele să scape de răspundere penala pentru crimă".
"De altfel, chiar prin hotărâre judecătorească, judecătorul, deşi constată că Adrian Iovan a minţit, procurorii au făcut-o doar pentru că avea un anume statut social, era aviator, iar soţia sa o importantă creatoare de modă din România. Prin această susţinere, însuşi judecătorul apreciază ca unii, în funcţie de statut social, sunt mai presus de lege", se mai arată în acţiunea depusă la CEDO.
Mai mult, reclamanta invocă faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti nu ar fi fost competent să soluţioneze dosarul, ci Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru că, în cauză, ar fi fost vorba şi de o infracţiune de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor.
În acest sens, este dat ca exemplul cazul lui Alexandru Rădulescu, fostul şef de la sindicatul fotbaliştilor, trimis în judecată de DIICOT, pentru că a împuşcat o persoană venită la scăldat pe malul unui lac care îi aparţinea.