Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Instituţiile cele mai corupte rămân în continuare partidele politice şi Parlamentul cu 3,9 puncte, justiţia cu 3,8 puncte, poliţia şi sistemul de sănătate cu 3,7 puncte, arată Barometrul global al corupţiei pe 2007 realizat de Transparency International (TI) şi dat astăzi publicităţii.
În valoare absolută însă punctajul obţinut de instituţiile menţionate este mai mic decât cel de anul trecut, cu excepţia poliţiei, unde s-a înregistrat o creştere cu 0,1 puncte. Scara de notare este de la 1 la 5, 1 însemnând deloc corupt şi 5 însemând total corupt.
Reprezentanţii Transparency International (TI) de la Bucureşti susţin că la mai puţin de 1 an de la aderare, jumătate din publicul din România continuă să perceapă eforturile guvernanţilor în lupta anticorupţie ca fiind ineficiente. Rezultatul indică, alături de Indicele de Percepţie a Corupţiei potrivit căruia România obţine 3,7 puncte în privinţa corupţiei percepute în rândul oficialilor şi politicienilor, credibilitatea scăzută a reformelor anticorupţie şi ridică serioase semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea lor în timp.
Potrivit TI îngrijorătoare este şi percepţia publicului cu privire la corupţia din mediul de afaceri, mass-media şi societatea civilă, toate cele trei continuând să înregistreze valori ridicate. Scandalurile care au marcat agenda publică în acest an au dus la deteriorarea imaginii atât a instituţiilor publice, cât şi a entităţilor din sfera privată, alterând încrederea cetăţenilor în potenţialul acţiunilor lor ca urmare a politizării discursului anticorupţie şi a suspiciunilor de partizanat în derularea activităţilor.
Totodată rezultatele oferite de Barometru arată că atât serviciile de utilităţi publice cât şi cele de eliberare documente au obţinut anul acesta punctaje mai mari decât cele de anul trecut, respectiv 2.4 puncte şi 2.9 puncte.
Transparency International Romania atrage atenţia că eforturile anticorupţie trebuie concentrate în direcţia reformării reale a sistemului administrativ, câtă vreme percepţia cetăţeanului asupra corupţiei are la bază în mare măsură şi experienţele personale în relaţia directă cu instituţiile statului.
Potrivit TI se impune responsabilizarea deopotrivă atât a sectorului public cât şi a celui privat, astfel încât instituţiile publice să îşi poată îndeplini competenţele în condiţii de integritate şi în afara oricăror presiuni sau imixtiuni.
În concluzie TI-România solicită autorităţilor de la Bucureşti să îşi concentreze eforturile în vederea asigurării credibilităţii, eficienţei şi sustenabilităţii reformelor anticorupţie, menţinându-le în afara intereselor politice, abordând cu precădere nivelele decizionale ale administraţiei publice, indiferent de palier, şi creând astfel premisele pentru dezvoltarea unui sistem public corect, echitabil şi transparent.