Copiii se pot angaja de la 15 ani pentru munci uşoare

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi o Hotărâre privind protecţia tinerilor la locul de muncă, act normativ prin care prevederile legale în domeniu sunt adaptate reglementărilor europene. Hotărârea are ca scop asigurarea protecţiei tinerilor împotriva exploatării economice, a oricărui tip de muncă susceptibilă să dăuneze securităţii, sănătăţii sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale sau sociale sau să pericliteze educaţia acestora. Prevederile se aplică persoanelor în vârstă de până la 18 ani care au încheiat un contract individual de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Potrivit actului normativ, încadrarea în muncă a copiilor este interzisă. Copilul este definit ca orice persoană cu vârsta de până la 15 ani sau orice tânăr cu vârsta între 15 ani, cel puţin, şi 18 ani, cel mult, care face obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program integral, stabilit de lege. Prin derogare, copiii în vârstă de cel puţin 16 ani pot încheia un contract individual de muncă în calitate de salariat pentru desfăşurarea de munci uşoare. Munca uşoară este reprezentată de activităţi care, prin natura sarcinilor pe care le presupun şi a condiţiilor în care sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau dezvoltarea copilului şi tânărului şi nu sunt de natură să prejudicieze frecvenţa şcolară, participarea la programe de orientare sau formare profesională sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită.
Copilul care face obiectul şcolarizării obligatorii poate încheia un contract individual de muncă şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru desfăşurarea de activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
Hotărârea stabileşte că angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor, ţinând seama, în special, de riscurile specifice care rezultă din lipsa de experienţă, din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale sau din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare.
Angajatorul este obligat să informeze tinerii, în scris, asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor. De asemenea, este obligat să informeze, în scris, părinţii sau reprezentanţii legali ai copiilor angajaţi asupra tuturor acestor măsuri.
Potrivit noului act normativ, este interzisă angajarea tinerilor pentru activităţi care depăşesc în mod evident capacităţile lor fizice sau psihologice; care implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni care determină modificări genetice ereditare, având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane; care implică o expunere nocivă la radiaţii; care prezintă riscuri de accidentare, pe care se presupune că tinerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza atenţiei insuficiente pe care o acorda securităţii în muncă, a lipsei lor de experienţă ori de pregătire; care pun în pericol sănătatea acestora din cauza frigului ori căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibraţiilor.
Conform actului normativ, printre activităţile şi procedeele care sunt susceptibile să antreneze riscuri specifice pentru tineri se numără, în special, activităţile care implică o expunere nocivă la agenţii fizici, biologici şi chimici.
Hotărârea precizează faptul că, în cazul tinerilor, durata timpului de muncă este de maximum 6 ore/zi şi 30 de ore/săptămână. În situaţia în care tânărul cumulează mai multe funcţii în baza unor contracte individuale de muncă, timpul de muncă efectuat se însumează şi nu poate depăşi, cumulat, această durată. De asemenea, tinerii nu pot presta muncă suplimentară şi muncă de noapte, iar copiii angajaţi nu pot presta muncă între orele 20.00 şi 6.00.
Tinerii beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute consecutive, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate. Între două zile de muncă, tinerii beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 12 ore consecutive. Între două zile de muncă, copiii încadraţi în muncă beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 14 ore consecutive. Tinerii beneficiază de o perioadă de repaus săptămânal de două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. De asemenea, ei beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
Hotărârea transpune în totalitate prevederile Directivei 94/33/CEE referitoare la protecţia tinerilor în muncă, care are ca scop asigurarea protecţiei tinerilor împotriva exploatării economice şi împotriva oricărei munci care poate să dăuneze securităţii, sănătăţii sau dezvoltării lor fizice, psihologice, morale sau sociale sau să compromită educaţia acestora.