Zeci de primari şi secretari de primării din Dolj au aflat ieri, în şedinţa Colegiului Prefectural, cum se va aplica noua lege a retrocedărilor, iar o parte dintre ei au fost atenţionaţi că apa din comunele pe care le conduc nu este potabilă. Liniştea întâlnirii, unde au ascultat cuminţi ceea ce li se spunea, a fost spartă de o dispută verbală între primarul din Cârcea şi subprefectul de Dolj. Primul a acuzat prefectura că nu vrea să retrocedeze mai multe terenuri de la staţiunea Banu Mărăcine din cauza intereselor financiare.
Directorul Direcţiei Juridice din cadrul Prefecturii Dolj, Eugen Marinescu, le-a spus primarilor că mai au la dispoziţie câteva luni pentru a centraliza cererile de retrocedare a imobilelor şi pentru a face inventarul suprafeţelor disponibile care vor fi retrocedate prin noua Lege nr. 165/2013, ale cărei norme de aplicare sunt aşteptate să fie publicate în cel mai scurt timp. „Aşteptăm această lege de mult timp. Ea ar trebui să fie o amnistie a tuturor greşelilor care s-au făcut. Ea are trei etape mari de aplicare: în 2013, trebuie inventariate terenurile pe baza cererilor de retrocedare şi suprafeţele de teren. În 2014, sunt două obiective: centralizarea la nivel naţional a imobilelor şi schimbarea regimului juridic al acestora, iar în 2015 vor fi rezolvate cererile nesoluţionate, se vor face validări de către Comisiile Judeţene, se vor face puneri în posesie şi se vor emite titluri de proprietate. Dumneavoastră nu aveţi specialişti şi va trebui să încheiaţi contracte cu firme topo. Vreau să vă precizez că dosarele vor fi soluţionate în ordinea cererilor de retrocedare. Dacă până acum am mai rezolvat dosare peste rând, acum nu. De asemenea, o noutate este faptul că se pot reloca fonduri forestiere în tot judeţul“, a declarat Eugen Marinescu. Şeful juriştilor din prefectură a menţionat că orice vânzare de drepturi sau cesiune se va face numai cu ştiinţa Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor. „O persoană care a cumpărat drepturi va primi preţul din contract plus 15% din valoarea notarială a imobilului. Vă atragem atenţia că procesul de punere în posesie şi de eliberare a titlurilor de proprietate se suspendă, cu excepţia situaţiilor în care există hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile“, a mai spus Marinescu, el amintind de situaţia din comuna Ostroveni, acolo unde o persoană a revendicat 1.700 de hectare. „Cred că a fost vândută toată comuna“, a spus Marinescu. După ce a ascultat liniştit, primarul din Cârcea, Valerică Pupăză, a cerut lămuriri subprefectului Ionel Ciobotea şi lui Eugen Marinescu, în legătură cu situaţia mai multor terenuri de la staţiunea Banu Mărăcine. „De opt luni, Comisia Judeţeană refuză să valideze planurile parcelare pe care le-am făcut“, a spus el. „Suntem la Comisia Judeţeană sau la Colegiul Prefectural?“, l-a apostrofat Ciobotea. „Vreau o explicaţie. Sau sunt interese la prefectură?“, a replicat Pupăză. „Se ştie situaţia la Comisia Judeţeană?“, a întrebat Ciobotea. „Se ştie degeaba“, i-a răspuns primarul din Cârcea. „Bravo, dom’ primar!“, s-au auzit câteva voci din sală, după care discuţia a luat sfârşit.
Comune cu pretenţii, fără apă potabilă
După ce au aflat cum trebuie să se organizeze pentru noile reguli ale procesului de retrocedare, primarii au fost scoşi la tablă de directorul executiv adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică, Ludmila Prunariu, în problema apei nepotabile din comune. În 26 de localităţi din Dolj, apa furnizată în sistem centralizat nu este potabilă. Printre acestea se numără Podari, Işalniţa, Gherceşti, Malu Mare, Pieleşti, adică localităţi care s-au dezvoltat în ultimii ani, fie doar şi prin prisma investiţiilor imobiliare. Prunariu le-a recomandat primarilor să ia măsuri de urgenţă, cum ar fi „captarea din alte surse de apă, după efectuarea studiilor hidrogeologice, amplasarea de filtre pentru reducerea amoniului, nitraţilor, nitriţilor“, iar pentru localităţile unde apa nu a fost potabilă, DSP a recomandat montarea unor plăcuţe avertizoare cu enunţul „Apa nu este bună de băut!“.
Stadioanele din Dolj – open space
De la apa nepotabilă, primarii au trecut la „ora de sport“. Preşedintele Asociaţiei Judeţene de Fotbal, Silviu Bogdan, le-a cerut edililor să împrejmuiască stadioanele pentru a asigura condiţii de siguranţă jucătorilor, oficialilor şi arbitrilor. „Din cele 114 echipe de seniori, au terenuri împrejmuite 63, un teren este în construcţie la Rojişte, celelalte 51 sunt fără împrejmuire şi cabine pentru echiparea jucătorilor şi arbitrilor. Avem probleme chiar şi la copii. Un părinte a intrat pe teren şi a alergat un copil, iar copilul voia să se lase apoi de fotbal.
În Craiova, sunt zece terenuri pe care îşi desfăşoară activitatea grupele cluburilor de copii, dintre care doar cinci sunt împrejmuite şi au cât de cât vestiare (exemple: Hanul Doctorului, Extensiv, Electro, CFR, Tineretului). Restul se află într-o stare deplorabilă. Asociaţia Judeţeană de Fotbal Dolj îşi propune ca, într-un interval scurt de timp, să discute cu primarii din judeţul Dolj pentru a găsi soluţii ca terenurile să fie împrejmuite pentru a asigura condiţii de siguranţă jucătorilor, oficialilor şi arbitrilor(…). Cerem ajutorul autorităţilor locale pentru a veni în sprijinul dezvoltării acestui sport care ne-a făcut fericiţi de-a lungul anilor şi în acest moment lipseşte cu desăvârşire. În Dolj, nu mai avem nici o echipă în Liga a doua sau a treia“, a spus Bogdan.
Intraţi în ADI, că e mai bine aşa
Prezent şi el la şedinţă, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, le-a spus primarilor să fie atenţi când găsesc surse de apă.
„Avem acest masterplan de apă pe care îl implementăm în județul Dolj, în fapt o strategie de alimentare cu apă și introducere a canalizării, în valoare de peste 185 de milioane de euro. Vestea cea mai bună este că acest masterplan de apă are o continuare, care se va întinde pe următorii trei-patru ani. Se profilează ca pe această continuare a masterplanului să se vină cu încă 285 de milioane de euro.
Din acești bani, care ar urma să intre în județul Dolj, 106 milioane de euro sunt bani pentru noua aducțiune de la Izvarna, care va fi folosită numai pentru Craiova și zona limitrofă, iar aducțiunea existentă va fi dusă în nordul județului. Pentru zona de sud, unde solul este nisipos, vom încerca să aducem apa din sursele de la Marica și Gioroc.
Totodată, Craiova va primi o sumă importantă de bani, ceea ce ar cam rezolva mare parte din problemele generate de lipsa apei și a canalizării, pe care le mai are municipiul nostru. Trebuie să fim deosebit de atenți atunci când găsim surse de apă ca ele să fie potabile, ca să nu băgăm banii degeaba, iar în al doilea rând să fim atenți la cei care fac aceste foraje să nu ne spună că au găsit o sursă cu apă potabilă, dar ei să ducă la analize apă plată“, a precizat Prioteasa. El le-a cerut primarilor să adere la asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, altfel riscă să piardă fonduri europene. „Cei care au depus un proiect pe vreun program european, primul lucru care au fost întrebați a fost dacă fac parte dintr-o astfel de asociație. Cred că avem 15 localități din Dolj care nu fac parte din nici o asociație de dezvoltare intercomunitară“, i-a avertizat Prioteasa.
