Transhumanţa electorală s-a terminat, poliţia a intrat pe fir. Aşa se poate rezuma situaţia din comuna doljeană Perişor, unde sute de posibili turişti electorali din Craiova şi-au făcut viză de flotant pentru a putea vota în comună la alegerile din iunie. Cazul este unul incredibil, care sfidează bunul-simţ. De exemplu, la o singură adresă din Perişor şi-au făcut mutaţie nu mai puţin de nouă persoane, care nu locuiesc acolo, după cum au descoperit redactorii GdS.
Partidele apelează la orice metodă pentru a câştiga alegerile. În dorinţa de a controla banii publici prin primar, ele denaturează procesul electoral. Turiştii electorali nu sunt o metodă de ieri, de azi, dar ceea ce s-a întâmplat la Perişor, o comună cu o populaţie de doar 1.800 de oameni, depăşeşte orice închipuire şi poate schimba câştigătorul votului din 10 iunie. Dintr-un motiv numai de ele ştiut (sic), 237 de persoane, toate din Craiova, reprezentând circa 15% din populaţia totală a comunei, şi-au făcut viză de flotant în Perişor. Ai putea crede că aici au apărut investitori cu locuri de muncă sau că se dă pământ gratis. Nici vorbă! Motivul este simplu: vin alegerile, iar 200 de voturi în plus fac diferenţa.
Statistic, situaţia stă cam aşa. În perioada 1 ianuarie – 9 martie 2012, ultima zi legală în care se puteau depune cereri pentru viză, 237 de persoane din Craiova au solicitat şi au primit viză de reşedinţă în Perişor. Într-un caz, la aceeaşi adresă au fost acordate nouă vize, în trei cazuri, la aceeaşi adresă au fost acordate şapte vize, iar şirul continuă.
Flotanţi în acte, lipsă pe teren
Curioşi să afle dacă persoanele care au cerut viză locuiesc efectiv la acele adrese, redactorii GdS au descoperit că, în cel puţin două cazuri, cel cu nouă şi cel cu şapte persoane într-o casă, „flotanţii“ sunt fictivi. Adevăraţii locuitori din case habar nu aveau că la adresa lor figurează în acte atât de multe persoane. Pe Iulică Pârjol l-am găsit în curtea unei case sărăcăcioase, pe strada Morii numărul 10 din Perişor. Stradă este cu numele, pentru că locuinţa este amplasată pe o uliţă de lângă câmp. Sceptic la vederea redactorilor GdS, Iulică ne-a spus răstit că are 42 de ani şi că lucrează ca paznic la primărie. L-am întrebat câţi oameni locuiesc în casa cu două camere. „Eu cu tata. Dar de ce întrebaţi?“, a spus el, bănuitor. Când a auzit că, oficial, în casa lor mai locuiesc nouă oameni, Iulică a devenit nervos. „Nu ştiu câţi sunt, că nu e casa mea. E a lu’ tata“, a spus el. „Şi nu ştiţi cu câţi oameni locuiţi în casă?“, l-au întrebat redactorii GdS. „E casa lu’ tata, nu a mea. Dacă vrea, şi pe mine mă dă afară de aici“, a spus el iritat, în timp ce refuza să fie fotografiat pe alee. Altă adresă, acelaşi rezultat. Pe strada A.I. Cuza numărul 45 am găsit-o acasă pe Gheorghiţa Rudăreanu, o femeie care abia auzea şi care se sprijinea în două bastoane ca să se poată deplasa. Când ne-a văzut la poartă, ne-a invitat cu ciomagul să intrăm. „Intraţi, maică, dar eu sunt singură. Nora mea e plecată la muncă la vie. Mi-a murit băiatul acum 17 ani“, a spus tanti Gheorghiţa izbucnind în lacrimi. „Câţi oameni locuiesc în casă, doamnă?“, am întrebat-o. „Eu cu Silvia (nora – n.r.), dar e plecată la muncă“, a repetat ea. Despre cei şapte noi locatari din acte habar nu avea.
Or fi proiectele de vină…
La Primăria din Perişor, primăriţa Mariana Chipirlin, despre care oamenii din comună spun că ar conduce localitatea cu mână de fier, a declarat că se miră şi ea de această situaţie. „Şi mie mi s-a părut dubios (sic). Cine a făcut răspunde! Omul care a solicitat e pe răspunderea lui. Aşa a fost la fiecare alegere, nu e prima dată când se întâmplă asta. Nu suntem prima comună unde se întâmplă asta, toate comunele au aşa ceva. Eu vă spun că mare parte din cei care şi-au făcut vize acum patru ani locuiesc şi în prezent acolo“, a spus primăriţa, care se află în prezent la al doilea mandat şi îl vrea pe al treilea. Întrebată cum îşi explică situaţiile cu nouă sau şapte persoane care au solicitat viză la o singură adresă, Mariana Chipirlin a răspuns că pensiile şi proiectele pot justifica acest lucru. „Oamenii nu vor să-şi facă domiciliu din cauză că sunt în mare parte pensionari şi să nu îşi mute pensia. Acum, mai nou, mulţi dintre ei şi-au făcut buletinele pentru că sunt proiectele ăstea pe agricultură şi se depun în sesiunea iunie-iulie. Sunt proiecte pe măsura 1.1.2., 1.4.1., pentru sprijinul tinerilor fermieri sau de subzistenţă. Noi suntem primii pe judeţ“, a precizat Chipirlin. Explicaţia nu stă în picioare. Potrivit directorului executiv al Camerei Agricole Dolj, Laurenţiu Ivanovici, Perişorul nu este nici pe departe în fruntea clasamentului la aceste proiecte, ci se situează undeva la mijloc. Ciudat este că cererile de viză pentru cele două adrese au fost formulate, toate, pe 9 martie, ultima zi în care se mai putea face acest lucru.
Poliţia a intrat pe fir
Situaţia de la Perişor i-a bulversat şi pe reprezentanţii Direcţiei Publice Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Dolj, care au sesizat poliţia şi Ministerul Administraţiei. „Vă solicităm sprijinul în vederea efectuării verificării în teren a 235 de persoane care în perioada 3.01 – 9.03 2012 au obţinut viză de reşedinţă la 110 adrese din comuna Perişor“, se arată într-o sesizare a Direcţiei, care spune că numărul de vize de reşedinţă acordate este „surprinzător de mare“. Şeful Secţiei 6 a Poliţiei Rurale Giubega, inspectorul Florin Pascu, a declarat pentru GdS că ancheta este în curs. „Am primit şi noi o sesizare şi facem verificări în acest sens“, a spus el.
Cum obţii viza
Potrivit legii, viza de reşedinţă într-o localitate nu se acordă atât de uşor pe cât s-a întâmplat la Perişor. „Reşedinţa se înscrie în actul de identitate la cererea persoanei fizice care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la adresa declarată ca reşedinţă“, scrie în articolul 31 din OUG nr. 97/2005 republicată referitoare la evidenţa cetăţenilor români.
