Craiova fotbalistică este pusă din nou la grea încercare de FRF. După dezafilierea cu „cântec“ dictată în privinţa FC Universitatea, cazul nefiind nici acum „descâlcit“ de organele judecătoreşti, a venit rândul echipei CS Universitatea să tremure pentru dreptul de promovare în Liga I şi asta pentru că sunt „hibe“ în regulamentul de desfăşurare a competiţiilor. Gruparea din Bănie a primit marţi seară o veste cât se poate de proastă din partea Comisiei de Licenţiere, din raportul preliminar întocmit de Viorel Duru (foto) şi compania reieşind că nu poate „urca“ în Liga I chiar dacă îşi va câştiga acest drept pe teren. Lait-motivul este binecunoscut, este o formaţie nou-înfiinţată şi se „loveşte“ de articolul 54, alineatul 2, din ROAF, care nu permite unei echipe să promoveze într-un eşalon superior fără să fi fost afiliată cel puţin trei ani consecutiv la FRF.
Atât CSU, cât şi Gloria Bistriţa, care nu a primit ok-ul din pricina insolvenţei în care se află firma care administrează echipa, ar urma să primească astăzi un răspuns la apelul făcut ulterior. În cazul CSU, craiovenii aşteaptă astăzi un răspuns şi din partea Comisiei de Disciplină din cadrul FRF tot în privinţa dreptului de promovare, acesta putând influenţa decizia membrilor de la licenţiere.
CSU – când e „albă“, când e „neagră“
La doar câteva ore, teoria cu respingerea dreptului de promovare a fost dată peste cap. Jurnaliştii de la Fanatik au pus mâna pe raportul directorului Departamentului de Licenţiere al FRF, Viorel Duru, din 4 mai, care îşi dăduse acordul pentru „saltul“ CSU în Liga I. „În concluzie, în urma studierii raportului expertului sportiv – Dan Apolzan, a raportului expertului de infrastructură – Gheorghe Cristoloveanu, a raportului expertului de personal – Alina Gabor, a raportului expertului juridic – Mariana Trandafir, a raportului financiar – firma de audit BDO, având în vedere că sunt îndeplinite cerinţele minime ale criteriilor de licenţiere din Regulamentul naţional de licenţiere a cluburilor, ediţia 2013, propun acordarea licenţei de participare la campionatul naţional Liga I, pentru sezonul competiţional 2014 – 2015, Clubului Sportiv U Craiova SA“, a punctat Viorel Duru în raportul său final către comisiile FRF de licenţiere.
Contactat telefonic de GdS pentru lămurirea situaţiei, Viorel Duru a păstrat suspansul pentru finalul săptămânii: „Nu pot face nici o declaraţie până sâmbătă (mâine – n.r.), la ora 12.00, când va avea loc o conferinţă de presă“.
Articolul nr. 54, „ghimpele“ din „talpa“ tuturor echipelor din play-off-ul seriei a 2-a
Analizând îndeaproape istoricul celorlalte echipe participante în play-off-ul Ligii a II-a, seria 2, avem dubii mari în privinţa dreptului de promovare al acestora, nu numai al CSU. Iată ce „spun“ cele trei puncte ale articolului 54 din Statutul FRF, intitulat „Principiul promovării şi retrogradării“: „1. Dreptul unui club de a participa în campionatele naţionale va depinde, în primul rând, de meritul sportiv al acestuia. Un club se va califica într-un campionat naţional astfel: continuând să evolueze în acelaşi eşalon competiţional sau promovând ori retrogradând la sfârşitul unui sezon. 2. Pentru a promova într-un eşalon competiţional superior, calitatea de membru afiliat a unui club trebuie să aibă o durată – în momentul începerii sezonului competiţional următor – de cel puţin trei ani consecutivi. Orice modificare a formei juridice a clubului sau structurii persoanei juridice (de exemplu: schimbarea sediului, denumirii sau culorilor clubului sau cesiunea între cluburi şi/sau alte entităţi juridice a participanţilor) survenită în această perioadă, în scopul facilitării accesului într-un eşalon competiţional superior celui în care are dreptul sportiv să activeze clubul în cauză şi/sau în scopul facilitării primirii licenţei în detrimentul integrităţii competiţiei, va fi considerată drept o întrerupere a continuităţii calităţii de membru afiliat, în sensul prezentelor dovezi. 3. Soluţionarea următoarelor litigii, precum şi constatarea neîndeplinirii condiţiilor de promovare sunt de competenţa Comisiei de Disciplină. Hotărârea Comisiei de Disciplină a FRF poate fi atacată cu recurs la Comisia de Recurs a FRF“.
ASA, promovare sub semnul întrebării
În cazul formaţiei din Târgu Mureş, lucrurile stau în felul următor: gruparea ardeleană şi-a schimbat denumirea de două ori într-un an, lucru interzis. FCM Târgu Mureş, nume sub care a evoluat începând din 2009, s-a „transformat“ pe 23 iulie 2013 în Ardealul Târgu Mureş, pentru ca din 10 septembrie 2013 să activeze sub titulatura de ASA Fotbal Club 2013 Târgu Mureş. Surse din cadrul FRF susţin cu tărie că la Comisia de Competiţii nu ar exista hotărârea judecătorească privind prima modificare a titulaturii (afilierea vine direct din FCM Târgu Mureş în ASA Fotbal Club 2013 Târgu Mureş – n.r.), încălcându-se astfel punctul 2 al articolului nr. 54 din ROAF. Spunem asta întrucât gruparea ardeleană nu putea solicita decât o singură dată schimbarea de denumire şi asta în intervalul 1-20 iunie, conform Statutului FRF 2012 consolidat la 30.08.2013, când s-a extins perioada (1-30 iunie). Conform încheierii din 23.07.2013 a Judecătoriei Târgu Mureş, la fila numărul 7 există dovada disponibilităţii denumirii nr. 126460/04.07.2013, eliberată de Ministerul Justiţiei, însemnând că de atunci funcţionează Asociaţia Sportivă Ardealul Târgu Mureş. Mai mult, aceasta a cerut pe 2.08.2013 la Judecătoria Târgu Mureş, conform filei numărul 8, privind dovada disponibilizării numărul 127161/02.08.2013, schimbarea denumirii în Asociaţia Fotbal Club ASA 2013 Târgu Mureş, dovadă fiind încheierea din 10.09.2013. De menţionat că sezonul competiţional 2013/2014 a debutat pe 7.09.2013, ceea ce înseamnă că hotărârea judecătorească a fost pronunţată după începerea competiţiei. Potrivit încheierii nr. 153 din 11.09.2012, Asociaţia Fotbal Club Municipal Târgu Mureş are sediul în Corunca, Şoseaua Sighişoarei, nr. 1C, judeţul Mureş, aceasta figurând cu un alt sediu social şi pe strada Bega, numărul 2, din Târgu Mureş. Este neconcordanţa documentelor depuse la dosarul de licenţiere, la afiliere-reafiliere. Care ar fi hotărârea judecătorească ce a condus la aprobarea modificării din FCM Târgu Mureş în Fotbal Club ASA 2013 Târgu Mureş, pentru că perioada de schimbare de denumire în FRF este 1-30 iulie, iar cererea clubului, ultima, este introdusă la judecătorie în 2.08.2013 şi pronunţată în 10.10.2013?
Metalul şi CSM Vâlcea, o afacere de familie
În ceea ce priveşte Metalul Reşiţa, e vorba tot de punctul 2 al Articolului nr. 54, deoarece echipa bănăţeană o are la bază pe Damila Măciuca, finanţatorul Cătălin Rufă mutând sediul social al firmei din judeţul Vâlcea (comuna Măciuca, sat Oveselu – CIF 27158690), la Reşiţa (strada Petru Maior, nr. 2, etaj 4, camera 409, judeţul Caraş-Severin), imediat după schimbul de echipe făcut cu Dan Niţu, în prezent finanţator la CSM Vâlcea şi totodată membru fondator la Damila. Mutarea sediului social nu este singura „bubă“, CS Metalul Reşiţa modificându-şi şi acţionariatul, în prezent procentele fiind împărţite astfel: 44,44% – Cătălin Rufă, 44,44% – Consiliul Local Reşiţa şi 11.12% – Alexandru Laurenţiu Niţu, fratele lui Dan Niţu. La Metalul se poate invoca şi schimbarea culorilor clubului, alb-verdele Damilei transformându-se în roşu şi negru odată cu venirea echipei în Valea Domanului.
Nici la CSM Vâlcea lucrurile nu stau prea bine. Clubul „mamă“, Chimia Râmnicu Vâlcea, şi-a schimbat denumirea în CSM Vâlcea în 2008 şi s-a asociat cu Consiliul Local Vâlcea tot în 2008, fiind reprezentat de Mircia Gutău, iar în 14.11.2012 s-a radiat firma Asociaţia Club Sportiv Municipal Vâlcea de la Registrul Comerţului. Faţă de radierea clubului „mamă“, din care făcea parte şi CSM Vâlcea, Asociaţia Sportivă CSM Vâlcea, cu sediul în Râmnic, strada General Praporgescu, numărul 14, are multe modificări aduse statutului şi actului constitutiv al asociaţiei în 2011 prin venirea lui Cătălin Rufă şi schimbarea actului constitutiv şi al statutului în 2013, conform încheierii civile numărul 6407/14.8.2013. Acelaşi club, prin încheierea civilă nr. 9196/12.12.2013, a operat alte modificări ale statutului şi actul constitutiv prin retragerea vechilor membri asociaţi: Vasile Nistor, CS Minerul Berbeşti şi SC URBAN SA. De menţionat că, în ROAF, articolul 4, intitulat „Integritatea Competiţiilor“, spune că „nici o persoană nu poate deţine acţiuni sau părţi sociale la două cluburi“, iar aceasta se deduce din încheierea nr. 9196/12.12.2013, în care se observă că CS Minerul Berbeşti deţinea părţi sociale şi era membru al CSM Vâlcea.
Pe scurt, în cazul CSM Vâlcea ar fi vorba de o schimbare a formei juridice şi de acţionariat, adică încălcarea punctului 2 din articolul 54, dar şi articolului 4 din ROAF, cu privire la fair-play, plus articolul 5 din ROAF care spune: „Constituie modificări ale formei juridice sau ale structurii unor cluburi ori operaţiuni care sunt interzise următoarele: comasarea sau divizarea unor cluburi, schimbul de locuri între ele, schimbarea sediului în altă localitate, schimbarea denumirii“.
Bistriţa şi FC Olt sunt „cuminţi“
În cazul Gloriei Bistriţa, gruparea ardeleană s-ar putea lua de mână cu FC Universitatea Craiova, astăzi având termen la Judecătoria Bistriţa (dosarul nr. 90/11.12.2013, secţia 2 civilă, de contencios adminsitrativ şi fiscal, termen 16.05.2014) cu privire la insolvenţă, fiind cu un pas spre faliment, în timp ce FC Olt nici nu a depus dosarul de licenţiere, ştiind că a mutat sediul social de la Piatra Olt la Slatina.
Ţinând cont de toate acestea, conferinţa de presă anunţată de Viorel Duru pentru mâine, la ora 12.00, se anunţă extrem de interesantă.
Puteţi găsi documentele care certifică faptul că ASA Târgu Mureş, Metalul Reşiţa şi CSM Vâlcea nu ar îndeplini nici ele criteriile de promovare în Liga I accesând http://joom.ag/E6Qb.
UPDATE, ora 14.00: FRF a anunţat astăzi, pe site-ul oficial, că directorul Comisiei de Licenţiere, Viorel Duru, nu va mai ţine conferinţa de presă mâine, de la ora 12.00, la Casa Fotbalului, aşa cum era programată iniţial, ci luni, de la 10.00, fără să fie oferită vreo explicaţie.
