« Alte articole din categoria Sport
COLÅ¢UL SUPORTERULUI
Jos pălăria, băieţi!
Sport - Lucian STUPARU
(citeste alte articole de acelasi autor »)
Ambiţie! Atitudine! Curaj! Dăruire! Nu sunt simple cuvinte. Dacă stăm să reflectăm asupra unor atribute ce ar putea caracteriza zona Olteniei de-a lungul istoriei, atunci şi cele menţionate mai devreme fac parte din ceea ce numim spirit oltenesc.
Universitatea Craiova, demoralizată ÅŸi descumpănită până în etapa a ÅŸaptea, s-a schimbat de când a fost preluată de Neagoe. Avem în faţă jucători care ÅŸtiu ce vor, care pot să dea totul pentru a ajunge unde ÅŸi-au propus. Sunt o generaÅ£ie care nu mai poate aÅŸtepta alte scuze ÅŸi alte accidente mai mult sau mai puÅ£in autoprovocate. Nu mai concepem sintagma „lipsiÅ£i de experienţă, dar talentaÅ£i“. Åži, foarte curând, sperăm să dispară din echipă ÅŸi delăsarea, lenea sau automulÅ£umirea. De ce? Fiindcă numai aÅŸa putem să ajungem unde ne dorim cu toÅ£ii. Doar jucând cu dăruirea văzută în meciul cu FC TimiÅŸoara putem să ne ridicăm de pe locul actual ÅŸi să intrăm vertiginos în plutonul fruntaÅŸ.
Sâmbătă, în Banat, am asistat la o reeditare a filmului „300“, rolul spartanilor fiind luat de jucătorii ÅžtiinÅ£ei, care, fără să se mai gândească la ce a fost ÅŸi la ce o să fie, au intrat pe teren gata să câÅŸtige, să arate cine sunt ÅŸi de ce sunt în stare. Jos pălăria, Trică! EÅŸti jucătorul de care echipa avea nevoie ca de apă. Un lider adevărat, care ÅŸtie să îmbărbăteze ÅŸi să împingă echipa de la spate la fel de bine precum ÅŸtie să critice ÅŸi să urecheze. Păcat că patronul nu a avut ochi pentru tine înainte să pleci la CFR, deoarece altfel ar fi arătat ÅžtiinÅ£a cu un lider ca tine, ÅŸi nu cu pseudoleul Bornescu.
După Trică, nu-mi ajung cuvintele să-l laud pe australianul Mitchell. Da, da, pe „barbarul“ de la Antipozi, care a dovedit de multe ori că este mai oltean decât Dina sau alte exponate din echipă. Josh a făcut un gest la care nu mulÅ£i s-ar fi dedat. A simÅ£it că e nevoie să îÅŸi muÅŸtruluiască un adversar pentru că nu a dat dovadă de fairplay într-o dispută în care prietenia ÅŸi corectitudinea primau în faÅ£a victoriei. Într-adevăr, astfel de gesturi nu au ce căuta în fotbal, dar ca să prevenim asemenea ieÅŸiri ar trebui să eradicăm elementele care le generează. Iar cât timp o să fie iertaÅ£i arbitrii români pentru hoÅ£iile la ordin, pe care le practică, atunci să nu ne mai mirăm că jucătorii îÅŸi ies din pepeni. Anul trecut s-a mers pe ideea extraordinară cu arbitrii străini. Anul acesta, de ce nu se mai poate? Trebuie să câÅŸtige Capitala titlul? Ar fi prea mult pentru gaÅŸca mafiotă a lui Săndel ÅŸi a lui Mitică un al treilea an provincial?
Nu în ultimul rând, în tribune la TimiÅŸoara a fost afiÅŸat un banner care spunea: „Chiar ÅŸi pentru zero puncte, pentru voi mutăm un munte!“. Poate ar trebui ca patronul să-ÅŸi dea seama că ÅžtiinÅ£a reprezintă totul pentru noi, suporterii, ÅŸi că o investiÅ£ie viitoare în echipă, dublată de un respect mai mare pentru fani, ar fi mult mai folositoare decât miciunile ÅŸi diversiunile dinelo-neÅ£oiste la care apelează nu de puÅ£ine ori.
Închei acest editorial cu aplauzele cuvenite dăruirii de care au dat dovadă jucătorii ÅžtiinÅ£ei.