După ce a promovat cu Electro în Divizia A în 1991, Mircea Irimescu a plecat în Germania şi a evoluat la echipa din Siegen, prima parteneră de verificare a Universităţii din turneul efectuat în Turcia. Cum a ajuns „Germano“, aşa cum i se mai spune lui Irimescu în Germania?
„O întâmplare. Firma Gürk din Siegen avea o relaţie de colaborare cu Uzinele Electroputere. Patronul acestei societăţi a venit la Craiova, la Electroputere. Era microbist şi a urmărit un meci al echipei Electro (în Valea Roşie). I-au plăcut jocul şi forţa mea, ca ale lui Briegel. S-a interesat de mine şi a dorit să mă ia la Siegen, ca jucător, la o echipă locală. A dat de înţeles că n-au bani mulţi şi că ar dori să mă ia la Siegen fără aprobările legale (cartea verde de la federaţie etc.). Am plecat la Siegen pentru o probă de joc. Echipa lor era în liga a treia. Mi-a plăcut şi oraşul… Erau acolo câţiva români care veneau la meciurile formaţiei. Limba germană am început s-o învăţ cu o profesoară din Reşiţa. Am rămas acolo, patronul firmei Gürk obţinându-mi transferul. De fapt, aşa-zisa probă de joc a fost o formalitate, eu l-am încântat pe patronul neamţ de la acel meci din Craiova“, a povestit Mircea Irimescu.
Deşi a fost iubit şi apreciat acolo, n-a rămas mult timp la Siegen, revenind acasă şi intrând în antrenorat. Mircea Irimescu a punctat: „Am avut ofertă de a-mi prelungi contractul cu echipa din Siegen. Mă simţeam bine acolo din toate punctele de vedere. Îmi adusesem după un timp şi soţia, Maria, şi băiatul, Paul-Alexandru. Au apărut însă unele probleme în Craiova. Maria avea serviciu, dar îşi luase concediu pentru a veni la mine în Germania. Postul însă îi era în pericol şi am considerat că ar fi bine să revenim acasă. Oricum, a fost bine în Germania, o experienţă interesantă, plus bani. Am învăţat şi germană, mă descurc. De aceea mi s-a spus, la un moment dat, «Germano»“.
