Ruşii au pus mâna pe Cupa UEFA

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Zenit - Glasgow Rangers  2-0
Stadion „City of Manchester“, spectatori: 47.726.
Au marcat: Denisov ’72, Zyrianov ’90+4.
Zenit Sankt Petersburg: Malafeev - Anyukov, Shirokov, Krizanak, Sirl - Zyriakov, Timoshciuk - Fayzulin (’90 Kim), Arshavin, - Denisov, Tekke. Antrenor: Dick Advocaat.
Glasgow Rangers: Alexander - Broadfood, Cuellar, Weir, Papac (’77 Novo) - Hemdani (’80 McCulloch) - Davis, Ferguson, Thomson, Whittaker (’86 Boyd) - Darcheville. Antrenor: Walter Smith.
Cartonaşe galbene: Denisov, Malafeev.
A arbitrat: Peter Frojdfeldt (Suedia).

Zenit Sankt Petersburg a dovedit, la trei ani după succesul lui ŢSKA Moscova, că şi o formaţie din estul Europei poate câştiga un trofeu continental. Echipa lui Advocaat a fost superioară lui Glasgow Rangers în finala de la Manchester. 

Cu două goluri marcate de Igor Denisov şi Konstantin Zyrianov, Zenit Sankt Petersburg a obţinut primul succes european din istoria sa. Ruşii şi-au adjudecat Cupa UEFA la Manchester, după ce au învins cu 2-0 pe Glasgow Rangers. Gruparea finanţată de compania Gazprom a repetat astfel performanţa obţinută în urmă cu trei ani de ŢSKA Moscova. În schimb, Rangers a pierdut pentru a patra oară o finală europeană.
Spre deosebire de semifinala cu Bayern München, antrenorul lui Zenit, Dick Advocaat, a schimbat trei jucători, Arshavin şi Sirl luându-le locul lui Dominguez, respectiv Gorshkov, iar Fatih Tekke, pe cel al suspendatului Pogrebnyak. De partea cealaltă, Walter Smith a trimis în teren unsprezecele care a îngenuncheat Fiorentina lui Mutu la penaltiuri.
Ruşii au început tare partida de pe „City of Manchester Stadium“, iar după patru minute, şutul lui Arshavin a trecut puţin pe lângă poartă. A încercat apoi şi Tymoschuk, dar nu i-a pus probleme lui Neil Alexander. De partea cealaltă, vârful împins al scoţienilor, Darcheville, nu a reuşit să se debaraseze de fundaşii adverşi, în ciuda celor câtorva tentative pe care le-a avut.

Au cerut câte un penalti

Cele mai clare ocazii din prima parte au fost ale lui Zenit. Portarul scoţienilor a fost pus la încercare de Konstantin Zyrianov şi, mai ales, de Aleksandr Anyukov, a cărui „bombă“ din afara careului a fost respinsă cu greu.
În minutul 38, Steven Whittaker a primit o centrare bună de la Steven Davis, dar nu a reuşit să finalizeze. În prelungirile primei părţi, antrenorul ruşilor, Dick Advocaat, a reclamat un penalti la un henţ în careu al lui Kirk Broadfoot, dar arbitrul suedez al finalei, Peter Fröjdfeldt, a făcut semn că jucătorul scoţian nu a atins mingea cu intenţie. În repriza secundă aveau să ceară o lovitură de la 11 metri şi cei de la Glasgow Rangers, tot la un henţ în careu, comis de Denisov.

Denisov a deschis scorul

Repriza a doua s-a disputat, ca şi prima, într-un ritm alert. Prima şansă de gol le-a aparţiut scoţienilor, şutul lui Steven Whittaker, din minutul 63, fiind deviat în corner. Două minute mai târziu, la un contraatac pornit cu o pasă de peste 30 de metri, a fost rândul omniprezentului Arshavin să fie aproape de gol, lobul acestuia fiind respins de pe linia porţii de Sasa Papac, care l-a înlocuit practic între buturi pe portarul Alexander, ieşit în întâmpinarea rusului. În minutul 72, gruparea din Sankt Petersburg a deschis scorul în urma unei acţiuni colective, încheiate cu un şut din careu, pe jos, al lui Denisov, bine servit de decarul Arshavin.
La puţin timp după ce a trecut în avantaj, Zyrianov a fost la un pas de 2-0, dar a trimis mingea în bara din dreapta lui Alexander. Antrenorul lui Glasgow a făcut repede trei schimbări, Nacho Novo, Lee McCulloch şi Kris Boyd înlocuindu-i pe Papac, Brahim Hemdani şi Whittaker. Spaniolul Novo a avut o ocazie bună de a egala în ultimul minut de joc, dar a trimis mult peste poartă la o fază la care aproape toţi jucătorii lui Rangers erau în careul advers. În al patrulea minut de prelungire al partidei, Zenit a mai lovit o dată, Zyrianov înscriind de la câţiva metri în urma unei centrări de pe partea stângă.
Zenit a lăsat impresia că a meritat acest trofeu, după parcursul de senzaţie pe care l-a avut până în finală, dar şi în urma jocului din ultimul act.