Antrenorul care a adus ultimul titlu în Bănie crede că o inspiraţie a lui Ovidiu Stîngă ar putea fi una dintre soluţiile redresării echipei.
La începutul unui campionat de dinainte de revoluţie, ediţia 1988/1989, Universitatea era pe ultimul loc, dar a terminat pe V, la egalitate de puncte cu ocupanta locului IV, Flacăra Moreni, echipă calificată astfel în Cupa UEFA, jucând cu FC Porto. Ajungând „lanterna roşie“ a campionatului, oficialii Ştiinţei l-au demis pe tehnicianul Gică Constantin, numindu-l pe Sorin Cîrţu antrenor principal. Pornind de la acest episod, l-am intervievat ieri pe Sorin Cîrţu despre situaţia Universităţii de astăzi.
– Cum s-ar putea şi acum, ca în campionatul 1988/1989, redresa corabia Ştiinţei, astfel încât Craiova să se claseze pe locurile 1-6, adică să acceadă în cupele europene?
– Într-un fel, datele problemei par a fi altele acum faţă de ceea ce a fost în toamna anului 1988. Dacă îmi amintesc bine, în turul acelui campionat, Universitatea a terminat cu – 4 la „adevăr“, ceea ce nu se mai întâmplase până atunci în istoria Universităţii. Eu am preluat echipa pe ultimul loc, iar la final Ştiinţa s-a clasat pe locul 5, după echipele departamentale Steaua, Dinamo, Victoria şi Flacăra Moreni. Cum am reuşit? Am principiile mele, am făcut şi o epurare a lotului, am avut şi sprijinul lui Ion Traian Ştefănescu, „number one“ pe atunci în Dolj, cel care, corect şi de cuvânt, a respectat ceea ce eu îi cerusem la instalare, adică să nu fiu frate cu nimeni, iar jocurile să se desfăşoare numai pe teren. Am adus jucători noi – Olaru şi Boldici -, am trasat responsabilităţile jucătorilor titulari de atunci – Gică Popescu, Săndoi, Badea, Adrian Popescu, Ciurea, am schimbat căpitanul, numindu-l pe Gică Popescu ş.a.m.d.
Trebuie să ştii să gestionezi prezentul
– Revenind la întrebare, ce s-ar putea face acum?
– Nu ştiu, nu cunosc problemele echipei… Poate o inspiraţie a antrenorului. Mă gândesc că antrenorul actual are şi sprijin din partea conducerii, din moment ce a fost numit, dar trebuie să ştii să gestionezi un asemenea moment.
– E un moment în care a fost adus un antrenor nou, au fost reabilitaţi cei patru „rebeli“, s-a schimbat, peste noapte, iarăşi căpitanul…
– Antrenorul „nou“ a mai fost la echipă, iar acesta poate fi un avantaj deoarece cunoaşte lotul, unii jucători s-au mai pregătit cu el.
– Apropo de lot: credeţi că ar mai fi nevoie de jucători noi?
– Repet, fenomenul Universităţii îl ştiu din afară, ca să zic aşa, nu cunosc fondul problemei. Şi am evitat să intru în discuţii, sfaturi, polemici… Mă doare însă când privesc clasamentul şi Universitatea este în subsol… Sunt însă problemele celor de la club, ei le cunosc cel mai bine.
România bate Belarusul
– Au tot fost zvonuri despre Cîrţu antrenor la Universitatea. V-a făcut finanţatorul vreo ofertă în acest sens în această vară?
– N-am discutat aşa ceva cu nimeni de la Universitatea.
– Aţi fost zărit, în Craiova, la o cafea alături de Gigi Neţoiu. Ce aţi pus la cale?
– Am spus de nu ştiu câte ori că sunt prieten cu Gigi Neţoiu, am afaceri cu el, n-am motive să mă ascund, nu mă feresc de nimeni. Avem şi prieteni comuni, iar la „cafeaua“ aceea au fost mulţi oameni. Am fost şi la Cetate, la Mircea Dinescu, a fost o întâlnire între prieteni, au fost şi „Cami“, şi prefectul, a fost ceva frumos, normal. Am fost invitat.
– Ce pronostic oferiţi la meciul de sâmbătă, Belarus – România?
– Zic că tricolorii lui Piţurcă vor câştiga. Suntem favoriţi sută la sută, România este o echipă net superioară Belarusului.
