16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSportPolitistii vor fi judecati de parchetele si instantele civile

Politistii vor fi judecati de parchetele si instantele civile

Procesul de demilitarizare a politiei va incepe de astazi si se va realiza treptat, pina in 2006, perioada in care o parte din structurile Ministerului de Interne (MI) vor trece in subordinea Ministerului Administratiei Publice. Ministrul de interne, Ioan Rus, a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa, ca vor fi demilitarizate Politia Romana, Politia de Frontiera, Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei, Oficiul National pentru Refugiati, Directia Generala de Informatii si Protectie Interna, unitatile de invatamint ale politiei si structurilor corespondente din cadrul Academiei de Politie „Alexandru Ioan Cuza“ si Corpul Pompierilor Militari, singura structura care va ramine militarizata fiind Jandarmeria Romana. El a adaugat ca, prin acest proces, pina in anul 2006, 60.667 de politisti vor deveni civili.

Potrivit ministrului, „costurile procesului de demilitarizare au fost estimate la aproximativ doua mii de miliarde de lei, insa acestea vor fi etapizate“. El a spus ca in aceste cheltuieli sint incluse si costurile noilor uniforme pentru politisti. Anul acesta, politistii de la circulatie si cei de la frontiera vor primi uniforme noi, pe care va fi scris si gradul fiecaruia, asa cum sint prevazute de Statutul Politistului.

Incepind de anul viitor, vor putea intra in posesia noilor uniforme si politistii de la ordine publica si de la celelalte structuri ale MI. Potrivit Statutului Politistului, care este aplicat la aproape trei luni de la intrarea in vigoare a noii Legi de organizare si functionare a Politiei Romane, politistul devine „functionar public civil cu statut special, inarmat, care poarta, de regula, uniforma care isi exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege.“

Ministrul de interne, Ioan Rus, a precizat ca „gradele existente astazi se vor echivala cu noile grade profesionale prevazute in statutul politistului“. Politistii se impart pe corpuri si grade profesionale. Corpul ofiterilor de politie cuprinde gradul de chestor care il va inlocui pe cel de ge-

neral, chestor principal de politie- general de divizie, gradul de comisar-sef de politie il va inlocui pe cel de colonel, comisar – fostul lt.colonel, maiorii vor deveni subcomisari de politie, gradul de inspector principal il va inlocui pe cel de capitan.

In statut mai sint prevazute pentru corpul ofiterilor gradele de inspector si subinspector care il va inlocui pe cel de sublocotenent. De asemenea, sefii de inspectorate se vor numi chestori sefi de politie, iar adjunctii lor, chestori sefi adjuncti.

In acelasi timp, corpul agentilor de politie cuprinde gradele de agent-sef principal, agent-sef de politie, agent-sef adjunct de politie, agent principal de politie si agent de politie care inlocuiesc gradele subofiterilor, respectiv plutonier sau plutonier-adjutant. Prin statut, politistilor li se restringe exercitarea unor drepturi si libertati. De exemplu, politistii nu au voie sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice sau sa exprime in public sau la serviciu opinii sau preferinte politice.

De asemenea, politistul poate fi actionar la o societate comerciala, insa ii este interzis sa faca direct comert sau prin intermediul unor alte persoane si sa participe la administrarea sau conducerea unor societati comerciale. Totodata, politistii nu pot participa la greve, mitinguri sau demonstratii. In schimb, ei pot constitui asociatii cu caracter profesional, stiintific, umanitar, cultural sau sportiv. Interesele politistilor pot fi promovate si aparate prin Corpul National al Politistilor, ca persoana juridica de drept privat.

Statutul Politistului mai prevede ca politistii care savirsesc infractiuni vor fi urmariti penal si judecati de parchetele si instantele civile. Numai politistii care comit infractiuni contra sigurantei statutului vor fi cercetati si judecati de parchetele si instantele militare. Tot statutul instituie si masura suspendarii din functie a politistului pe perioada arestarii preventive, respectiv a punerii la dispozitie pe perioada urmaririi penale si judecarii. De asemenea, in statut se mentioneaza expres atit obligatia politistului de a respecta drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cit si raspunderea ce ii revine.

Potrivit prevederilor statutului, sefii ierarhici din cadrul Politiei Romane raspund pentru legalitatea dispozitiilor pe care le dau subordonatilor lor si sint obligati sa verifice daca acestea au fost transmise si intelese corect de catre cei care trebuie sa le duca la indeplinire.

O alta mentiune expresa care apare in statut este aceea ca politistului ii este interzis sa provoace suferinte fizice sau psihice unei persoane cu scopul de a obtine de la aceasta sau de la o terta persoana informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori a unei terte persoane. Potrivit noilor legi ale politiei (Statutul Politistului si Legea politiei), informatorii politiei vor fi recompensati si li se garanteaza anonimatul.

Totodata, in noul statut al politistului sint reglementate destul de clar drepturile politistilor, acestia beneficiind de protectie sociala adecvata, avind in vedere ca indeplinirea indatoririlor de serviciu implica riscuri deosebite pentru politisti si familiile acestora. De exemplu, politistii vor avea dreptul sa-si cumpere o locuinta, cu sprijin din partea statului. Potrivit generalului Pavel Abraham, secretar de stat in MI, politistii care au zece ani de serviciu isi pot cumpara deja o asemenea casa.

De asemenea, Statutul Politistului prevede criterii mai severe pentru selectionarea, pregatirea, obtinerea gradelor profesionale si incadrarea politistilor in categorii si grade profesionale, facindu-se precizarea ca politistii pot fi debutanti sau definitivi (categorii diferite in functie de nivelul studiilor). In acelasi timp, potrivit Legii de organizare si functionare a politiei, politistii pot trage fara somatie in infractori daca sint atacati prin surprindere, in cazurile de legitima aparare. Numarul somatiilor este redus si nu mai exista focul de avertisment, armele de foc putind fi folosite de politisti numai dupa somatia: „Stai, stai ca trag!“.

Noua lege a politiei reglementeaza si livrarea supravegheata (ca metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului), care consta in permiterea trecerii sau a circulatiei pe teritoriul tarii a drogurilor ori a precursorilor si bunurilor care fac obiectul unei infractiuni sau a caror detinere si comercializare este interzisa. Practic, politistii pot monitoriza transporturi ilegale, pentru a descoperi „activitatea infractionala“ si pentru a identifica persoanele implicate in aceste afaceri.

De asemenea, politia poate folosi informatori si politisti sub acoperire pentru culegerea de informatii folosite apoi ca probe intr-un proces in instanta. Acest lucru se poate face numai la propunerea inspectorului general al politiei, cu aprobarea ministrului de interne si cu autorizarea unui procuror desemnat de Parchetul Curtii Supreme de Justitie.

Potrivit legii, autorizarea procurorului va fi emisa pentru maximum 60 de zile si va putea fi prelungita, in aceleasi conditii, pentru alte perioade de cite 30 de zile fiecare. Pe linga confidentialitatea informatiilor, noua lege prevede si asigurarea protectiei martorului, atunci cind este cazul. Noua lege a politiei mai prevede si infiintarea Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica, cu rol consultativ, care va functiona atit in Bucuresti, cit si in judete. Acest organism are in componenta sa, pe lina reprezentanti ai politiei si reprezentanti ai comunitatilor locale. Sarcina sa este de a-i consulta pe toti membrii comunitatii locale si organizatiilor nonguvernamentale in legatura cu prioritatile in domeniul sigurantei publice, de a stabili coordonatele programelor anuale ale politiei, de a identifica si de a stringe fonduri si mijloace suplimentare necesare prevenirii infractiunilor si de a evalua periodic performantele politiei.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS