http://www.youtube.com/watch?v=z8314kwis1k
Deținuții din cele trei penitenciare craiovene care au avut un comportament decent pe perioada detenției s-au prezentat la Bursa locurilor de muncă organizată ieri doar pentru ei. Indiferent că au comis un furt sau au făcut o crimă, ei vor o viață mai bună după eliberare și șanse egale la angajare ca orice altă persoană.
O ușă din termopan se deschide cu cheia de către gardian și pășim în interiorul Penitenciarului Craiova. Ne lăsăm telefoanele, cardurile, portofelele și cheile de la mașini la poarta instituției și trecem cu camerele și reportofoanele de detectorul de metale. În timp ce așteptam să se strângă toți ziariștii invitați la Bursa locurilor de muncă pentru deținuți, organizată ieri de acel penitenciar, prin dispozitivul cu raze X al instituției treceau de zor pernele viu colorate și bagajele unui cetățean de etnie, care se „caza“ pentru o perioadă la Penitenciarul Craiova. Brusc îmi amintesc de faptul că odinioară locul se numea și de „maximă siguranță“. La 11.00 fix intrăm într-o curte interioară și suntem conduși către clădirea administrativă. În partea dreaptă erau așezate unele peste altele zeci de sacoșe și genți de voiaj sigilate, aranjate în două grămezi, despărțite de o intrare solidă. Ulterior mi se explică faptul că într-o grămadă erau bagajele celor care intră în penitenciar, iar în altă grămadă, ale celor care pleacă acasă. Trecem printr-un culoar, apoi prin altul și ajungem în sala unde se organiza evenimentul, înțesată de deținuți, dar și de câțiva gardieni.
Sunt mulți tineri printre deținuți. Unii aveau cu brațele vânjoase pline de tatuaje, alții aveau piercinguri în nas, în buză, iar alții, cei mai mulți, erau foarte simpli, atât la chip, cât și la vestimentație. Celor de la Penitenciarul Craiova și de la Penitenciarul Pelendava li se alătură alți deținuți și mai tineri, veniți de la Centrul de Detenție. Sala se umple instantaneu și începe evenimentul. O ascultă atenți pe directoarea adjunctă, Raluca Țîrca, pe reprezentantul AJOFM, care le explică faptul că după ce se eliberează pot să se înscrie la ajutorul de șomaj sau la venitul minim garantat.
Drama unui tânăr închis pentru omor și bucuria eliberării condiționate
Robert are doar 21 de ani, dintre care ultimii cinci ani și i-a petrecut în penitenciar. Cu vocea tremurândă, îmi șoptește cu puțin înainte să pornim camera de filmat: „M-a crescut ANP-ul (Administrația Națională a Penitenciarelor – n.r.)!“. Îl întreb pentru ce a fost închis, dar tânărul din fața mea – aproape un copilandru – îmi răspunde cu aceeași voce tremurândă: „Chiar trebuie?“. El a ispășit cinci ani la Centrul de Detenție Craiova, dintr-o pedeapsă de opt ani.
Îmbrăcat în sacou și cămașă, Robert Gabriel Ardeleanu arată ca oricare tânăr pe care l-am întâlni pe stradă. Dacă l-am fi văzut la orice alt eveniment legat de oferte de locuri de muncă, am fi spus că este un tânăr oarecare aflat în căutarea unui job. Dar diferența dintre el și alții de vârsta lui este una majoră. El are un cazier care arată că a fost privat de libertate pentru o faptă penală gravă. A fost închis pentru omor… Deja se căiește pentru fapta sa, deja și-ar dori ca viața lui să fi fost alta, alături de familie. Deja are speranța că lumea îl va primi normal peste cinci zile, când va ieși din închisoare. Că nu va fi discriminat și că va avea aceleași șanse la angajare ca orice om, poate și aceleași șanse… în viață.
„A avut loc o altercație între noi, într-o seară. Am fost mai mulți. Am fost trei inși și ne-am certat și atunci s-a întâmplat… Regret ceea ce am făcut! Am primit opt ani, dar voi fi eliberat săptămâna viitoare, pentru că am avut un comportament bun în penitenciar: am făcut și cursuri, mi-am terminat școala profesională, 11 clase. Am făcut două cursuri în penitenciar, unul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și altul de tipograf-flexograf, pentru ziare, cutii și mai multe lucruri. Eu sper să îmi găsesc azi un loc de muncă aici (ieri, la Bursa locurilor de muncă pentru persoanele private de libertate – n.r.)“, a spus Robert plin de emoție. Primele lucruri pe care vrea să le facă atunci când va ieși din închisoare sunt terminarea studiilor (clasa a XII-a) și găsirea unui loc de muncă. Tânărul vrea și să stea mai mult cu familia, pentru a recupera timpul pe care l-a petrecut departe de ei. Dacă ar putea să se întoarcă în timp, deținutul din fața mea spune că nu l-ar mai lovi pe tânărul pe care l-a omorât în urmă cu mai bine de cinci ani. Cu aceeași emoție, Robert mai spune că pe perioada cât a fost la închisoare l-a vizitat întreaga familie: mama, tata, fratele și mătușa.
Unii recidivează, alții devin mai buni
Nu le plângem de milă deținuților din penitenciarele craiovene, ci doar relatăm ceea ce se întâmplă. Unii dintre ei continuă să încalce legea și după eliberare și se întorc iarăși să umple penitenciarele. Alții devin mai buni după o astfel de experiență. Un lucru este însă sigur: o persoană care a fost judecată pentru fapta sa și a ispășit o pedeapsă în închisoare are aceleași drepturi în societate la fel ca un om care nu a comis vreun delict. Acea persoană care iese din penitenciar a plătit pentru fapta sa, de multe ori, cu vârf și îndesat. Cu câteva excepții, opinia publică încă nu este pregătită să primească un fost deținut cu brațele deschise.
Excepție fac vreo câteva firme craiovene, care s-au prezentat ieri la Bursa locurilor de muncă organizată de Penitenciarul Craiova și care au precizat că le oferă locuri de muncă deținuților în aceleași condiții salariale ca și angajaților actuali și fără discriminare.
Bursa locurilor de muncă organizată în penitenciar a atras 50 de deținuți și cinci firme
Au luat parte la Bursă aproximativ 50 de deținuți dintre cei custodiați de Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Pelendava și Centrul de Detenție Craiova, care au avut un comportament corespunzător și care se apropie de eliberarea condiționată. În schimb, doar cinci firme au răspuns cererii organizatorilor, la care s-a adăugat și Camera de Comerț și Industrie Dolj.
Câțiva dintre angajatorii din domeniul construcțiilor care au participat la această bursă a locurilor de muncă inedită au spus că au mai lucrat cu deținuți și cu persoane care au fost private de libertate și că au fost foarte mulțumiți de acei oameni. „La firma noastră nu se face nici o diferență între unul de aici și unul din civilie. Nu avem prejudecăți că vine de aici, din penitenciar. Dacă nu are caracter, atunci și unul din civilie pleacă acasă!“, a spus Paul Șania de la firma de construcții Recon și de la altă societate din acest grup, firmă care se ocupă de tâmplărie PVC și își va deschide o secție de tâmplărie din lemn stratificat și are nevoie de muncitori. Șania a mai spus că și la ora actuală se folosesc deținuți la firma lor. 17 oameni privați de libertate lucrează la respectiva companie și sunt plătiți cu salariul minim pe economie, a spus reprezentantul Recon.
„Scopul organizării Bursei locurilor de muncă este acela al schimbării percepției angajatorilor și a societății civile asupra persoanelor private de libertate și acordarea unei șanse și acestora după liberare. Sunt persoane care au fost private de libertate și care s-au angajat după participarea la astfel de burse organizate de noi“, a declarat inspectorul principal Marian Gângioveanu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Craiova – organizatorul evenimentului.
Deținuții speră să fie angajați după ce ies din penitenciare
„Am venit aici ca să îmi găsesc un loc de muncă după eliberare. Mai am aproape patru luni. Sunt specializat în domeniul construcțiilor și dacă se poate, eu mă pot angaja. Este o idee bună această bursă, pentru a ne da o șansă în viitor“, a spus Romeo Romulus Alexandru, de 24 de ani, închis pentru furt. „Eu am deja două calificări și sper să-mi găsesc ceva de lucru pentru viitor. Așteptăm un viitor mai bun: să ne reintegrăm în societate, să nu mai ajungem în regimul de detenție. Cred că va fi foarte greu să ne găsim un loc de muncă. Aș vrea un post de fierar-betonist sau mecanic utilaje grele. Acestea sunt două meserii pe care le practic de la 19 ani“, a spus alt deținut mai în vârstă, Traian Popescu.
Firmele prezente ieri la Bursa locurilor de muncă au pus la dispoziție 35 de locuri de muncă pentru deținuții din penitenciarele craiovene care au cel puțin un an până la liberare, care au o calificare și care au avut un comportament corespunzător pe perioada detenției. S-au căutat strungari, frezori, lăcătuși mecanici pentru o firmă din domeniul producției, tâmplari, mozaicari, dulgheri, zidari, faianțari și alte persoane calificate, dar chiar și necalificate, pentru firme din construcții.
După mai bine de o oră petrecută printre deținuții de la trei penitenciare, un singur îndemn aș fi vrut să le pot spune tuturor acelor tineri întâlniți în penitenciar. Dar am scris acest „strigăt“ în ziar, că poate îl aud și alții, tineri sau bătrâni: „Respectați legea! Nu faceți lucruri care să vă transforme în deținutul cu numărul X într-un penitenciar!“.
Discriminarea în muncă există și pentru cei care nu au fost vreodată închiși
În realitate, dincolo de zidurile penitenciarului, sunt mulți oameni care nu au un loc de muncă și nu își găsesc un serviciu, mai ales dacă sunt fie foarte tineri, ieșiți de pe băncile școlii, fie mai în vârstă, trecuți de 50 de ani. Și ei sunt discriminați de către unii dintre angajatori, care nu îi angajează fie că nu au experiență, fie că au o vârstă prea înaintată și nu mai fac față cerințelor posturilor din construcții sau alte domenii.
