11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCopii crescuţi de stat

Copii crescuţi de stat

La sfârşit de săptămână, în vacanţe sau măcar de sărbători, doljenii pot oferi copiilor din centrele de plasament ceea ce le lipseşte cel mai mult, căldura unei familii. Propriile griji însă, problemele financiare sau poate indiferenţa îi determină să facă tot mai rar acest gest.

Aproximativ 300 de copii trăiesc în centrele de plasament din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj. Alte câteva sute de copii părăsiţi de părinţi se află în grija asistenţilor maternali profesionişti sau în plasament la familia extinsă, la rude de până la gradul IV. Nu jucării scumpe, haine, excursii, ci doar câteva ore departe de centrul de plasament, de atât ar avea nevoie copiii care au avut neşansa să ajungă în grija statului. Dorinţa acestor micuţi ar putea fi îndeplinită, chiar dacă doar pentru câteva ore sau zile. Cu aprobarea Direcţiei pentru Protecţia Copilului, o familie care îndeplineşte toate condiţiile necesare poate lua acasă un copil din centrele de plasament. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o familie care doreşte să „adopte“ temporar un copil instituţionalizat ţin de natura materială şi de sănătatea pretendenţilor. Dosarul poate fi întocmit într-o săptămână, timp în care familiile sunt evaluate de un asistent social şi un psiholog.
„Procedura de a lua un copil părăsit acasă pentru a-i serba ziua de naştere, pentru a petrece o sărbătoare în sânul unei familii, pentru a-l duce la un spectacol este firească. Cei care doresc să facă un astfel de gest trebuie să depună la sediul nostru o cerere în care să specifice dacă doresc o învoire pentru câteva ore sau zile. Vom demara o anchetă socială pentru a vedea condiţiile de trai ale acelei familii. Avem nevoie de adeverinţe de la medicul de familie în care să se specifice că membrii familiei sunt clinic sănătoşi. Din experienţa noastră însă, foarte rar sunt întâlnite cereri de acest gen. Nici măcar în perioada sărbătorilor nu au fost multe cazuri de copii luaţi acasă. Am avut cam 50 de copii care au plecat de sărbători din centrele noastre, însă la familia extinsă, la rude care au ţinut legătura cu aceştia. Aşa cum este firesc în cazul unei solicitări, prioritate au familiile naturale, apoi familia extinsă, după care familiile substitutive. Nu avem familii substitutive care să îşi dorească să ia copii din centrele de plasament pentru câteva ore în casele lor. Nivelul de trai scăzut, situaţia materială precară sunt motivele pentru o astfel de situaţie“, a menţionat Maria Manolache, director DGASPC Dolj.

Copiii instituţionalizaţi au nevoie de atenţie specială

Psihologii menţionează că astfel de gesturi reprezintă foarte mult pentru un copil abandonat, însă trebuie o anumită atenţie pentru că aceşti copii au o sensibilitate aparte. Potrivit specialiştilor, în familie se formează şi se dezvoltă relaţia de ataşament, relaţie care pune bazele dezvoltării copilului pe parcursul vieţii, micuţul preluând modelul matern şi patern şi identificându-se cu figurile parentale. „Copilul dezvoltă un ataşament nesigur faţă de toate persoanele care, sub o formă sau alta, se ocupă de îngrijirea sa. Identificarea cu figurile parentale este practic imposibilă, copilul ajungând să dezvolte relaţii de ataşament faţă de persoane care vin şi pleacă şi să proiecteze figura maternă şi paternă în persoane pe care uneori nu le mai vede niciodată. Efectul se resimte la nivel emoţional. Copilul dezvoltă o personalitate dominată de timiditate, tendinţă de izolare, toleranţă scăzută la frustrare, dificultăţi de socializare şi adaptare. Cu toate că instituţiile de protecţie, prin intermediul personalului angajat, depun eforturi pentru a reproduce modelul familial, acest model nereuşind să fie asimilat decât într-o familie. Integrarea copiilor într-un mediu familial poate avea două efecte. Primul este un efect pozitiv, copilul învaţă ce înseamnă să trăieşti într-o familie, cum se distribuie rolurile într-o familie, cum te pot ajuta părinţii să gestionezi problemele cu care te confrunţi pe parcursul vieţii. Din păcate, există şi un efect negativ, care constă în faptul că, după o perioadă trăită într-o familie, copilul refuză să se mai întoarcă într-o instituţie de protecţie. Poate dezvolta comportamente de neadaptare, să nu mai participe la activităţile specifice mediului instituţional sau să devină depresiv şi anxios. Aceste efecte negative pot fi preîntâmpinate dacă copilul este pregătit în prealabil de un psiholog sau de altă persoană din unitatea socială apropiată copilului. Tocmai de aceea, trebuie să i se explice copilului rolul vizitei, ce poate învăţa dintr-o astfel de vizită şi cum poate folosi pe viitor experienţa acumulată în cadrul familiilor pe care le vizitează“, a menţionat Claudia Măciucă, psiholog clinician specialist, şef Serviciu Evaluare Complexă a Copilului, din cadrul DGAPC Dolj.
Mulţi dintre copiii instituţionalizaţi sunt adolescenţi sau chiar tineri. Nu au fost adoptaţi deoarece părinţii naturali, deşi nu i-au vrut sau nu au putut să îi ia acasă, nu şi-au dat acordul pentru ca aceste suflete să aibă o familie adevărată. Aşa s-a ajuns ca, în acest moment, în centrele de plasament din ţară să fie 40.000 de copii.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS