http:http://www.youtube.com/watch?v=wseEQhCEl2c
1.100 de copii de gimnaziu şi mai bine de 650 de şcolari din clasele I-IV din judeţul Dolj au renunţat să mai frecventeze cursurile unităților de învățământ la care erau înscrişi în perioada 2011-2012. Alte câteva sute sunt în aceeaşi situaţie şi anul acesta. Şi fenomenul ia amploare la vârste fragede, atingând chiar şi unităţi şcolare de prestigiu. Ce se întâmplă cu elevii care renunţă la studii şi care sunt efectele abandonului pe termen lung sunt întrebări la care am încercat să răspundem cu ajutorul celor implicaţi.
Din experienţa cadrelor didactice, abandonul şcolar nu apare brusc, ci este anunţat la început printr-un absenteism accentuat. Aşa se întâmplă atât în mediul urban, cât şi în cel rural. La Ghidici, l-am întâlnit pe Elvis D., unul dintre elevii Şcolii Gimnaziale din comună, care are deja multe absenţe. Copilul este doar în clasa a V-a. Nu are mai mult de 11 ani. A început să piardă gustul pentru învăţătură odată ce pe lângă grija pentru şcoală a început să fie solicitat şi la activităţile în gospodărie. Familia sa nu are un venit care să-i asigure un trai decent.
„Banii provin din alocaţii, dar nu sunt suficienţi. Pentru a mânca, mergem la pădure şi scoatem buturogi“, spune tatăl copilului. Familia se bazează foarte mult pe sprijinul băiatului deoarece tatăl său a suferit un accident în urmă cu câţiva ani. „În Spania, am avut un accident rutier şi am fost operat la picior, mi-au pus tijă ca să mă salveze. Nu mai pot să fac mare efort, aşa că am nevoie de sprijin“, precizează părintele. Tatăl lui Elvis susţine că nu-l va retrage pe micuţ de la şcoală. Absenţele l-au lăsat în urmă cu materia şi este greu de recuperat.
Absenţele scad promovabilitatea
Elvis nu este un caz singular. Aşa s-a întâmplat şi cu altă elevă, Liliana, care locuieşte în apropierea lui. În urmă cu un an şi ea a început să lipsească de la cursuri. În prezent, fata nu se mai duce la şcoală. Absenţele i-au adus rezultate slabe. A ajuns în situaţia de a nu mai promova şi a decis să renunţe la studii. „Fac curat, gătesc, spăl. Am rămas acasă să-i ajut pe părinţi. Nu m-am mai dus la şcoală din iarnă“, spune copila. Locuieşte într-o casă modestă. Familia nu are posibilităţi să o sprijine pentru a face o carieră, prin urmare nu mai are nici o motivaţie. Deşi are o vârstă fragedă, Lili se va căsători. Acelaşi stil de viaţă l-a adoptat şi altă colegă a sa, Lavinia. Şi ea a părăsit şcoala din clasa a VII-a. De fapt, aşa se întâmplă în fiecare semestru cu mulţi copii. Anual, la Ghidici, peste 40 de elevi abandonează şcoala.
Case în loc de educaţie
Reprezentanţii Şcolii Gimnaziale din Ghidici spun că este foarte dificil să lupte cu abandonul şcolar. Unii dintre elevii care renunţă la cursuri pleacă în străinătate cu părinţii. „Şi anul acesta sunt aproape 30 de elevi care nu mai frecventează cursurile. Am trimis de multe ori mediatorul şcolar pentru a discuta cu familiile lor, dar pe unii nici nu i-am mai găsit acasă. Pleacă în Germania, Spania, la muncile agricole“, spune directorul şcolii, Vladimir Costescu. Situaţia este cunoscută şi de administraţia locală. „Anual, din Ghidici pleacă 500-600 de persoane cu contracte de muncă în străinătate. Cele mai multe plecări sunt în perioada aceasta, de început de vară, şi mai revin pentru scurt timp după anul nou. Copiii îi urmează sau rămân în grija rudelor sau a vecinilor, care nu se mai ocupă să-i trimită la şcoală“, spune primarul Constantin Tache. Odată ce se întorc acasă, preocupările se îndreaptă spre îmbunătăţirea confortului. Pe teritoriul comunei Ghidici s-au construit 47 de vile. Migranţii sunt cei care schimbă înfăţişarea Ghidiciului. Este numai o schimbare arhitecturală, între zidurile căreia locuiesc tot mai mulţi copii care nu au nici opt clase. Asta, în ciuda istoricului comunei. „Înainte de 1990 şi câţiva ani după, unii copii din Ghidici făceau studii la liceele din oraş, învăţau o meserie şi erau angajaţi în întreprinderile de la Craiova. Acum nu mai este nici economie, nici perspective. Nu avem cu ce să-i mai determinăm să vină la şcoală“, spune mediatorul şcolar de la Ghidici.
Localităţi cu şcoli care pierd copii
Comuna Ghidici este doar una dintre localităţile doljene în care abandonul şcolar este accentuat. Statisticile pe care unităţile şcolare le trimit către Centrul de Asistenţă Educaţională Dolj arată că fenomenul a cuprins foarte multe comune din Dolj. Pe primele locuri se află şcolile din Sadova, Bechet, Lipovu, Calafat, Bârca, Desa, Caraula, Cetate, unde anual peste 30 de copii abandonează şcoala. Cea mai mare rată a abandonului, conform statisticilor, a fost înregistrată la Sadova şi Bechet, unde sunt şi 80 de copii care renunţă la şcoală. O rată mai mică a abandonului este înregistrată la Filiaşi, Moţăţei, Rast, Catane, Măceşu de Jos, Galiciuica, Perişor, Coţofenii din Faţă, unde anual renunţă la studii între 3 şi 15 copii.
Craiova, pe lista abandonului
Nici Craiova nu este ocolită de fenomen. Cele mai multe cazuri de copii care renunţă să frecventeze şcoala se înregistrează la Şcoala nr. 13. În anul şcolar 2011- 2012, nu s-au mai prezentat 52 de elevi. Nu este însă un caz izolat. Aceeaşi situaţie pare să fie şi la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, cu 40 de elevi care abandonează anual educaţia înainte de a împlini 14 ani. Lista cu abandonul şcolar din Craiova continuă cu Şcoala Gimnazială „Obedeanu“, structură a Şcolii nr. 12, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Bibescu“, Şcoala „Lascăr Catargiu“. La final apare şi Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova, cu patru elevi care anul trecut nu s-au mai prezentat pentru a-şi încheia situaţia şcolară. Explicaţiile managerilor sunt legate tot de situaţia materială a copiilor. „Cei care rămân acasă nu pot fi aduşi obligatoriu la şcoală pentru că părinţii ne spun că nu au cu ce să-i încalţe şi cu ce să-i îmbrace. În situaţiile acestea, chiar nu avem ce face. Cele mai multe probleme le avem cu elevii de la Şcoala „Obedeanu“, care este structură a şcolii noastre. Pe cei care pleacă în străinătate nu avem cum să-i mai găsim“, explică Emilia Lungulescu, directoarea Şcolii „Decebal“ Craiova.
Sute de copii nici nu au fost prinşi în sistemul de învăţământ
Alte zeci şi chiar sute de copii nu ajung niciodată la şcoală. O spun chiar managerii unităţilor de învăţământ care se confruntă cu dificultăţi la înscrierile pentru clasa pregătitoare. „La Şcoala nr. 13, în toamna anului 2012 au fost recenzaţi 65 de copii pentru clasa pregătitoare. Când au început înscrierile în cartierele din circumscripţie, au mai fost găsiţi doar 20 de copii. Diferenţa nu a mai fost găsită la adresele respective“, spune directorul şcolii. Şi aceşti copii au plecat cu părinţii în străinătate. Prin urmare, sărăcia, lipsa de perspectivă pentru a mai profesa în ţară şi mirajul banilor făcuţi repede în străinătate prin diverse metode care nu solicită studii sunt doar câteva dintre cauzele care determină sute de elevi din judeţul Dolj să nu mai frecventeze cursurile şcolilor încă de la vârste fragede. Abandonul şcolar şi lipsa educaţiei elementare vor pune amprenta pe viitorul acestor copii. „Abandonul şcolar înseamnă eşec nu numai educaţional care va atrage un alt eşec de integrare în societate. Perspectivele economice pentru aceşti copii sunt limitate, ceea ce determină un venit scăzut“, a spus Adriana Cetăţeanu, directoarea Şcolii Gimnaziale „Gheorghe Bibescu“ din Craiova, unitate care înregistrează abandon în special la structura din cartierul craiovean Popoveni.
Scad solicitările şi pentru a doua şansă
Elevii de la şcolile cu clasele I-VIII, care depăşesc vârsta de 14 ani, se pot înscrie pentru a relua studiile la învăţământul cu frecvenţă redusă. În Craiova, una din unităţile şcolare care organizează acest tip de educaţie este Şcoala nr. 13. Constatarea recentă este că cererile au scăzut mult.
„Noutatea din ultimii doi-trei ani este că nu mai pleacă spre ţări europene. Când plecau în Europa, reveneau după un timp în ţară şi îşi manifestau dorinţa de a se şcolariza. Erau înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, începând cu vârsta de 14 ani. Nu era limită pentru înscrieri. Acum nu mai manifestă interes pentru acest tip de învăţământ pentru că nu se mai întorc. Este greu să revină pentru că pleacă spre Statele Unite ale Americii“, a spus directorul şcolii.
