Învăţământ vocaţional după modelul bavarez

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a demarat un proiect pentru introducerea învăţământului vocaţional în România după modelul bavarez, în cadrul căruia au fost deja identificate posibilităţi de colaborare prin care tineri din România să fie specializaţi în Germania.
Marinescu a declarat, astăzi, pentru Agerpres, că a început acest proiect în luna decembrie 2012 în colaborare cu eurodeputata Monika Hohlmeier din landul german Bavaria.
„Săptămâna trecută am fost la Munchen pentru a continua demersurile făcute în decembrie cu colega mea Monika Hohlmeier din Bavaria referitoare la învăţământul vocaţional. Am avut câteva întâlniri foarte interesante cu preşedintele executiv al celei mai mari asociaţii de companii din Bavaria, din care face parte şi BMW, am vizitat un centru de învăţământ dual, aşa cum este organizat în Germania, unde învăţământul dual durează trei ani: începe în funcţie de voinţa tânărului din clasa a X-a, a XI-a sau a XII-a. Bineînţeles că are în spate societăţi comerciale unde se face o parte din practică, iar o altă parte din practică se face în centrele specializate. Am vizitat şi un astfel de centru, era un centru destinat în special construcţiilor. După trei ani, tânărul primeşte o diplomă de muncitor specialist într-o anumită profesie, după care poate să mai urmeze doi ani la finalul cărora primeşte o diploma de maistru şi în acelaşi timp acumulează cunoştinţe despre ceea ce înseamnă cultura antreprenorială“, a explicat europarlamentarul democrat-liberal.
Potrivit lui Marian Jean Marinescu, există două posibilităţi de colaborare foarte rapidă prin care tineri din România s-ar putea forma în Bavaria: prima ar consta în selecţionarea de grupuri de tineri din România care să meargă în Bavaria şi să intre în acest program de trei ani, aşa cum se procedează şi cu alte state, iar cea de-a doua ar consta în începerea în clasa a XII-a în România, în paralel cu programa internă, a unui program suplimentar care să cuprindă programa primului an din învăţământul din Germania şi apoi să urmeze alţi doi ani în Germania.
„Din experienţa pe care o au, atât în prima formulă de formare, cât şi în cea de-a doua, o parte din tinerii din alte state şcoliţi în acest sistem rămân în Germania, iar o parte din se întorc în ţara lor, ceea ce este exact ceea ce aş dori şi eu să se întâmple. Apoi, următorul pas ar putea să fie înfiinţarea unui astfel de centru de practică. Pentru acest lucru trebuie să identificăm şi surse din fonduri europene, iar societăţile comerciale interesate de acest sistem trebuie să-şi trimită ucenicii în astfel de centre”, a mai spus Marinescu.
Europarlamentarul PDL a arătat că pentru prima modalitate de formare poate fi selectat orice tânăr care are 18 ani împliniţi, iar pentru a doua prima unitate de învăţământ care ar putea opta pentru o astfel de formă de pregătire ar fi fostul UCECOM. „Ulterior se poate face o colaborare cu instituţiile de învăţământ din România, însă trebuie pornit cu paşi mici, astfel încât să se creeze un climat de încredere şi să se vadă că se poate face ceva concret“, a subliniat Marinescu.