Medicina de familie a devenit o castă în judeţul Dolj. Medicii tineri nu mai sunt acceptaţi în sistem pentru a nu le face concurenţă colegilor cu vechime, iar posturile care se eliberează prin decesul sau plecarea în străinătate a titularului nu se dau în funcţie de pregătirea profesională, ci pe bani. Toate acestea, sub oblăduirea organizaţiilor profesionale ale medicilor de familie.
Doljul are 412 cabinete de medicină de familie, dintre care 166 funcţionează în Craiova. Acest număr a fost stabilit de comisia paritară constituită în baza Contractului-cadru pe 2010. Pe lângă stabilirea numărului de medici care pot profesa, comisia hotărăşte şi cazurile particulare de medici de la ţară care pot să aibă mai puţini pacienţi pe liste decât prevede legea. Comisia este formată din câte doi reprezentanţi ai Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) şi ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), şi din câte un membru al Colegiului Medicilor (CMR), Societăţii de Medicină de Familie (SMF) Dolj şi Patronatului Medicilor de Familie (PMF).
Medicii tineri nu sunt acceptaţi în sistem de către colegii lor mai vârstnici
În Craiova, chiar dacă a fost stabilit un număr fix de medici de familie care pot profesa, comisia paritară poate să dea derogări. Până acum însă, nu a fost acceptat nici un medic de familie peste numărul stabilit iniţial, de 166.
Deciziile comisiei paritare sunt de cele mai multe ori deciziile SMF şi ale PMF Dolj. Deoarece hotărârile în comisie trebuie luate cu majoritate de voturi, cei doi reprezentanţi ai SMF şi PMF Dolj au găsit o cale nedemocratică de a-şi impune punctul de vedere.
Aşa s-a întâmplat şi în luna iulie, când comisia s-a întrunit pentru a analiza solicitarea dr. Mihaela Drăghescu de a încheia contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Dolj.
Tânăra doctoriţă de familie şi-a deschis cabinet într-un spaţiu închiriat la Policlinica Stomatologică din Calea Bucureşti. Având toate avizele necesare, inclusiv de la DSP Dolj şi CMR Dolj, dar şi o listă cu 1.000 de pacienţi, aceasta şi-a angajat o asistentă medicală şi a crezut că va fi doar o formalitate obţinerea avizului comisiei paritare pentru semnarea contractului cu CAS Dolj. S-a înşelat însă, pentru că, aşa cum se arată în răspunsul preşedintelui comisiei paritare, medicii de familie din comisie nu au fost de acord.
„Solicitarea d-nei dr. Mihaela Drăghescu a fost analizată în cadrul şedinţei comisiei din luna iulie 2010. Din cauza faptului că în Craiova s-a stabilit iniţial, la încheierea contractelor pe anul 2010, un număr optim de 166 de medici de familie, reprezentantul Societăţii Medicilor de Familie Dolj şi cel al Patronatului Medicilor de Familie Dolj şi-au exprimat dezacordul de a se mai încheia alte contracte în acest an, solicitarea d-nei dr. Mihaela Drăghescu fiind peste numărul stabilit iniţial“, a declarat dr. Octavian Predescu, preşedintele comisiei paritare.
Decenţa l-a împiedicat, probabil, pe dr. Predescu să spună că, de fapt, reprezentanţii medicilor de familie au părăsit întrunirea înainte de vot, făcând imposibilă activitatea comisiei, din lipsă de cvorum.
Cine se teme de concurenţă
Asiguraţii sunt cei care ar trebui să decidă ce medic merită să-şi exercite profesia. Un medic bun reuşeşte să-şi atragă pacienţi, în timp ce un medic slab pregătit şi i-ar pierde pe ai lui şi ar fi automat exclus din sistem. Concurenţa este esenţială în această meserie liberală, în care miza este sănătatea pacientului.
Mai multe cabinete medicale înseamnă un acces mai bun al pacienţilor la servicii medicale, o spun chiar şi reprezentanţii DSP Dolj. „Suntem pentru creşterea accesului populaţiei la servicii medicale şi de aceea suntem de acord cu înfiinţarea de cabinete, în special în mediul rural“, a declarat dr. Ştefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.
În condiţiile actuale, însă, nu pacientul este cel care hotărăşte, ci asociaţiile profesionale ale medicilor de familie, sub protecţia cărora îşi desfăşoară activitatea şi medici de familie mai puţin interesaţi să-şi facă meseria aşa cum ar trebui.
Medicii de familie îşi vând pacienţii la pachet
Medicii de familie tineri şi talentaţi au şanse puţine să intre în sistem chiar şi în cazurile destul de rare în care se eliberează un post, prin decesul sau plecarea medicului de familie titular. Preluarea listei de pacienţi şi a cabinetului se face pe bani (medicul de familie trebuie să cumpere praxisul de la deţinătorul cabinetului), nu în funcţie de capacitatea profesională. Cu alte cuvinte, noul medic de familie nu dă nici un concurs, dar poate să cumpere pacienţi.
Cum rămâne atunci cu dreptul pacientului de a-şi alege medicul de familie? Este o întrebare la care nu am primit răspuns de la cei doi medici de familie membri în comisia paritară. Preşedinta SMF Dolj şi PMF Dolj, dr. Mirela Profir, este în concediu de odihnă, iar vicepreşedinta SMF Dolj, dr. Vioara-Nicoleta Dobriceanu, a refuzat să stea de vorbă cu ziariştii pe motiv că este în timpul programului de lucru, cu toate că nici la uşă şi nici în cabinet nu avea pacienţi. Dr. Dobriceanu a refuzat o întâlnire şi în afara programului de lucru, motivând că timpul ei liber este pentru alte probleme, nu să răspundă sesizărilor primite de ziarişti. A procedat şi de data aceasta aşa cum a făcut şi în comisia paritară: a dat bir cu fugiţii.
Singura şansă, străinătatea
Cu toate că posturile sunt blocate, învăţământul medical din Dolj pregăteşte în continuare specialişti în medicină de familie. Numărul rezidenţilor este de 270, dintre care 198 sunt în primul an, 57 – în anul al doilea, iar 15 – în ultimul an de pregătire. La ce pot să spere aceşti viitori medici de familie? O mică parte vor alege să profeseze în alte judeţe care mai au posturi libere la ţară, însă cei mai buni vor lua drumul străinătăţii. Pentru că în Dolj nu au loc…
