Bolnavii de SIDA, fără medicamente

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Pacienţii cu HIV/SIDA din judeţul Dolj mai au medicamente doar pentru câteva zile, a atras atenţia ieri directorul executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Iulian Petre, prezent la Craiova la o dezbatere privind problemele persoanelor seropozitive. „După ultimele informaţii, suma alocată în acest an pentru tratament reprezintă 50% din necesar. Ce se va întâmpla cu ceilalţi 50% dintre pacienţi? De la începutul anului s-au asigurat medicamentele, cu mici sincope, care nu au afectat însă schemele terapeutice. Acum situaţia s-a schimbat în toată ţara. Spitalul de Boli Infecţioase «Victor Babeş» Craiova este pe rezerve. Cadrele medicale de aici s-au luptat pentru tratamentul bolnavilor, dar se pare că nu s-a găsit până acum o soluţie. De la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu au plecat până în prezent, spre spitale, banii pentru medicamente“, a declarat Iulian Petre.

O chestiune de viaţă şi de moarte

Directorul UNOPA a mai spus că necesarul de bani pentru tratamentul bolnavilor seropozitivi în 2010 a fost de 7.350.000 de lei, din care s-au alocat 5.476.281 de lei, prin Ordinul nr. 264/2010, doar pe hârtie, pentru că în realitate au fost viraţi foarte puţini. „În realitate, până acum s-au dat 1.105.667 de lei pentru primele patru luni ale anului. În ritmul acesta, se preconizează ca până la sfârşitul anului să fie viraţi 3.300.000 de lei pentru acest program“, a precizat Iulian Petre.
În judeţul Dolj se află în tratament cu medicamente antiretrovirale 200 de persoane, din cele 220 aflate în evidenţă cu HIV/SIDA. Craiova este totodată centru pentru stabilirea schemelor de tratament şi monitorizare pentru cei 511 pacienţi seropozitivi din cele patru judeţe limitrofe: Olt, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi.
Speranţa de viaţă pentru pacienţii seropozitivi a crescut vertiginos în ultimii ani, ajungând egală cu a persoanelor neinfectate, graţie medicamentelor de ultimă generaţie, pe care statele şi-au luat angajamentul, prin tratate internaţionale, să le asigure bolnavilor. Întreruperea tratamentului este echivalentă cu condamnarea la moarte a acestor oameni, dintre care mulţi sunt tineri.