(Ediţie din arhivă) Anul 15, nr. 4689. Luni, 18 Ianuarie 2010
RSS
-
Publicitate
-
Arhiva
« Alte articole din categoria Societate
Suveniruri cu Brâncuşi, vândute ca pâinea caldă
Societate - Eugen MARUTA(citeste alte articole de acelasi autor »)
Cele mai căutate sunt vederile cu operele lui Brâncuşi
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
Turiştii care vin la Târgu Jiu să viziteze operele din Parcul Central sau din Parcul Coloanei Infinitului nu pleacă fără un suvenir Brâncuşi, pus la dispoziţie de Centrul de Cultură şi Artă.
Municipalitatea din Târgu Jiu a început să înregistreze mici profituri din exploatarea turistică a Ansamblului Sculptural „Constantin Brâncuşi“. Cu toate că a luat startul foarte târziu în comerţul cu suveniruri Brâncuşi, adică abia din luna aprilie a anului trecut, primăria a început să vândă din ce în ce mai bine obiectele ce reproduc imaginea operelor brâncuşiene.
Conform unei statistici a Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, instituţia a vândut anul trecut peste 22.000 de suveniruri. După cum admit chiar reprezentanţii primăriei, potenţialul este mult mai mare, având în vedere valoarea operelor lui Constantin Brâncuşi şi numărul tot mai ridicat de vizitatori. Conducerea Centrului se aşteaptă ca în următorii ani numărul suvenirurilor ce reproduc imaginea operelor sculptorului născut la Hobiţa să se dubleze sau să se tripleze.
Paşi timizi
Punerea târzie pe piaţă a suvenirurilor Brâncuşi a fost cauzată de anii de procese în care Primăria Târgu Jiu a încercat să obţină în instanţă dreptul de folosinţă a imaginilor cu operele brâncuşiene: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor sau Coloana Infinitului. Întrucât deţinătorul drepturilor de imagine asupra sculpturilor din piatră, respectiv metal pe care Constantin Brâncuşi le-a lăsat la Târgu Jiu este canadianul Theodor Nicol, primăria nu a reuşit să pună pe piaţă suvenirurile, până când nu a ajuns la o înţelegere cu VISARTA. Societatea amintită îl reprezintă în România pe Theodor Nicol şi negociază în numele acestuia orice iniţiativă legată de folosirea imaginii Coloanei Infinitului, a Mesei Tăcerii sau a Porţii Sărutului. O parte din sumele obţinute din comercializarea produsele marca „Brâncuşi“ vor intra în contul VISARTA, respectiv al lui Theodor Nicol. A fost însă un compromis la care edilii de la Târgu Jiu au fost obligaţi să recurgă, în special în condiţiile în care demersurile în instanţă nu s-au bucurat de prea mare succes.
Vederile sunt la mare căutare
Cele mai vândute produse care sunt create plecând de la imaginea operelor lui Constantin Brâncuşi sau chiar de la imaginea sculptorului sunt vederile. Numai anul trecut au fost vândute peste 13.000 de vederi simple şi lenticulare. Căutate sunt şi brelocurile, pliantele cu informaţii despre operele brâncuşiene, insignele metalice, insignele cu magnet. Reprezentanţii Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ mai vând căni sau plachete, valoarea totală a sumelor încasate de când au fost puse în vânzare suvenirurile se apropie de 30.000 de lei.
„Este o perioadă de doar câteva luni pe anul trecut, însă începutul este promiţător. Potenţialul este însă mult mai mare, dacă ne gândim că alţii din afară au opere mai puţin valoroase cu alţi artişti şi câştigă sume mult mai importante din astfel de activităţi. Operele lui Brâncuşi se vând în străinătate la marile case de licitaţii cu zeci de milioane de dolari, fiind unul dintre cel mai bine cotaţi artişti din toate timpurile. Trebuie să profităm şi noi de ceea ce avem în ţară, pentru că este o moştenire a cărei valoare este inestimabilă. Turismul cultural în jurul lui Brâncuşi şi nu numai este un domeniu care trebuie să aibă prioritate“, a declarat Sorin Lory Buliga, directorul Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, care îşi are sediul în fosta casă în care sculptorul a locuit în perioada 1937-1938, când a fost construit Ansamblul „Calea Eroilor“.
Municipalitatea din Târgu Jiu a început să înregistreze mici profituri din exploatarea turistică a Ansamblului Sculptural „Constantin Brâncuşi“. Cu toate că a luat startul foarte târziu în comerţul cu suveniruri Brâncuşi, adică abia din luna aprilie a anului trecut, primăria a început să vândă din ce în ce mai bine obiectele ce reproduc imaginea operelor brâncuşiene.
Conform unei statistici a Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, instituţia a vândut anul trecut peste 22.000 de suveniruri. După cum admit chiar reprezentanţii primăriei, potenţialul este mult mai mare, având în vedere valoarea operelor lui Constantin Brâncuşi şi numărul tot mai ridicat de vizitatori. Conducerea Centrului se aşteaptă ca în următorii ani numărul suvenirurilor ce reproduc imaginea operelor sculptorului născut la Hobiţa să se dubleze sau să se tripleze.
Paşi timizi
Punerea târzie pe piaţă a suvenirurilor Brâncuşi a fost cauzată de anii de procese în care Primăria Târgu Jiu a încercat să obţină în instanţă dreptul de folosinţă a imaginilor cu operele brâncuşiene: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor sau Coloana Infinitului. Întrucât deţinătorul drepturilor de imagine asupra sculpturilor din piatră, respectiv metal pe care Constantin Brâncuşi le-a lăsat la Târgu Jiu este canadianul Theodor Nicol, primăria nu a reuşit să pună pe piaţă suvenirurile, până când nu a ajuns la o înţelegere cu VISARTA. Societatea amintită îl reprezintă în România pe Theodor Nicol şi negociază în numele acestuia orice iniţiativă legată de folosirea imaginii Coloanei Infinitului, a Mesei Tăcerii sau a Porţii Sărutului. O parte din sumele obţinute din comercializarea produsele marca „Brâncuşi“ vor intra în contul VISARTA, respectiv al lui Theodor Nicol. A fost însă un compromis la care edilii de la Târgu Jiu au fost obligaţi să recurgă, în special în condiţiile în care demersurile în instanţă nu s-au bucurat de prea mare succes.
Vederile sunt la mare căutare
Cele mai vândute produse care sunt create plecând de la imaginea operelor lui Constantin Brâncuşi sau chiar de la imaginea sculptorului sunt vederile. Numai anul trecut au fost vândute peste 13.000 de vederi simple şi lenticulare. Căutate sunt şi brelocurile, pliantele cu informaţii despre operele brâncuşiene, insignele metalice, insignele cu magnet. Reprezentanţii Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ mai vând căni sau plachete, valoarea totală a sumelor încasate de când au fost puse în vânzare suvenirurile se apropie de 30.000 de lei.
„Este o perioadă de doar câteva luni pe anul trecut, însă începutul este promiţător. Potenţialul este însă mult mai mare, dacă ne gândim că alţii din afară au opere mai puţin valoroase cu alţi artişti şi câştigă sume mult mai importante din astfel de activităţi. Operele lui Brâncuşi se vând în străinătate la marile case de licitaţii cu zeci de milioane de dolari, fiind unul dintre cel mai bine cotaţi artişti din toate timpurile. Trebuie să profităm şi noi de ceea ce avem în ţară, pentru că este o moştenire a cărei valoare este inestimabilă. Turismul cultural în jurul lui Brâncuşi şi nu numai este un domeniu care trebuie să aibă prioritate“, a declarat Sorin Lory Buliga, directorul Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, care îşi are sediul în fosta casă în care sculptorul a locuit în perioada 1937-1938, când a fost construit Ansamblul „Calea Eroilor“.
Articole proaspete scrise de tineri, pentru tineri. Tu ai citit Jiunimea? »
Notează articolul.
Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
Comentarii
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de Dan Rotariu:
am ajuns sa ne vindem tara !!! fac apel catre toti comunistii din Oltenia: nu-l vindeti pe Brancusi !!! - de Sa vina Regele !:Fac si eu apel catre toti regalistii sa ridice vocea fiecare si sa trezeasca natiunea. Decomunizarea tarii e posibila doar in monarhie. Nu avem nimic de pierdut daca trecem la monarhie, e randul ei pe roata istoriei. Cei care considera Regele o stafie sau un senil sa se gandeasca mai bine daca nu cumva la mintea lor Papa Ioan Paul al II-lea nu ar fi trebuit eliminat de la Vatican cat inca era in viata... La cati procomunsiti, de mii de ori atatia realisti !
- de Rectific:La cati procomunsiti, de mii de ori atatia regalisti !
- de Rectificarea rectificarii:La cati procomunisti, de mii de ori atatia regalisti ! Ce legatura au suvenirurile brancusiene cu vanzarea tarii ? Multi romani au fost la Paris, e plina lumea de suveniruri cu Turnul Eiffel, asta inseamna ca francezii isi vand tara ? Doamne, scapa-ne de procomunisti, ca se tin de noi ca un blestem. Sa vina Regele ! E singurul ac pentru cojocul lor si dezastrul actual din tara asta. De fiecare data cand apare un procomunist, sper sa se trezeasca la viata mii de regalisti. Alta ar fi fost RO acum, daca dupa '89 am fi redevenit monarhie. Blestemul asupra noastra nu vine din uciderea tiranului, ci din faptul ca nu respectam "Unsul lui Dumnezeu pe Pamant".
- de asterisc:Stimați regaliști și comuniști, luați-vă de mânuțe și faceți o plimbare prin istoria noastră mai recentă, respectiv în anii 1938-1948, doar într-un singur deceniu, și-apoi mai vorbim...
- de Cine sta la "Masa Tacerii" ?:Hai sa va spun cine sta la "Masa Tacerii", care este o replica a Mesei Rotunde, fiindca Brancusi a stiut ca Regele Arthur a gasit Graalul in Dacia. Scaunele de la "Masa Tacerii" sunt ocupate aproximativ astfel: Regele Arthur, Burebista, Decebal, Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Vlad Tepes Dracul(a), Mihai Viteazul, Constantin Brancoveanu, Tudor Vladimirescu, A.I. Cuza, Regele Carol. Mai ramane un scaun, al Regelui Mihai sau al celui ce ii va lua locul. Pe Aleea Scaunelor stau cavalerii Regelui Arthur. Asa ca lasati-ma pe mine cu anii '38 - '48 si priviti toata istoria acestor meleaguri. Dovada - Brancusi, care a pus acolo niste scaune la o masa si nu l-a pus pe Base, nici pe Iliescu, nici pe vreun politician actual, care nu vrea monarhie, ca sa-si vada de afacerile lui ca si pana acum. Si nici Ceasca nu e la Masa Tacerii, oricat ar vrea procomunistii. Ansamblul de la Targu-Jiu e mult mai profund decat o simpla amintire a eroilor din luptele cu nemtii. Vine eroul si sta la "Masa", parcurge Aleea, trece "Poarta", bla, bla. Asta asa, de ochii lumii...
- de Brancusi: romanii sunt pastratorii Graalului:Ce legatura e intre "Masa Tacerii" (replica a Mesei Rotunde) si "Coloana Infinitului" (replica a unui stalp funerar dacic) ? Raspuns: Regele Arthur a gasit Graalul in Dacia. Brancusi ne-a spus prin operele sale ca suntem pastratorii Graalului, dar suntem prea prosti ca sa ne dam seama. La "Masa Tacerii" stau conducatorii demni ai neamului nostru, de-a lungul istoriei. Aceasta este cheia ermetismului brancusian.
- de Calatorie in timp prin "Poarta Sarutului":Sfatul domnesc de la "Masa Tacerii", relatat mai sus in comentariul nr. 6, e (cultural) posibil deoarece "Poarta Sarutului" e o poarta a timpului, prin care un domnitor din trecut se poate intalni la aceeasi masa cu un rege din alta epoca.
- de Drept de autor:Si nu va obositi sa scrieti voi pe tema asta, ca e teoria mea. Iar cand va duceti la Tg. Jiu si va puneti fundurile borcanate pe scaunele alea, ganditi-va ca stati pe un scaun, care nu vi se cuvine sa stati pe el!
- de pai da:si tu nimic, cica "e batman, e batman". da' halatu' ???
- de ?:Care gaina ?
- de "Coloana Infinitului" simbolizeaza Graalul:Poate parea o nebunie aceasta abordare a ermetismului brancusian. "Coloana Infinitului" este o replica artistica a unui stalp funerar dacic (cu consimtamantul majoritatii oamenilor de cultura), de fapt arata cam la fel, doar ca Brancusi nu a mai pus in varf o pasare sau un porumbel, sculptorul a reprezentat separat "Pasarea Maiastra". Acest stalp funerar dacic reprezenta infinitul, viata fara de moarte si este cunoscut ca dacii se credeau nemuritori. Asemenarile cu celtii (duse pana la legendele despre Regele Arthur) pleaca si de aici, deoarece la celti infinitul are un loc aparte. majoritatea bijuteriilor celtilor au ca tema infinitul, stilizat prin linii fara de inceput si fara de sfarsit. Atentie, insa, nu e vorba de potirul din care a baut Hristos, ci de acel Graal stravechi, facut din piatra pretioasa cazuta de pe fruntea lui Lucifer cand s-a razvratit, pierdut si cautat pana si de nazisti in zile mai apropiate noua. Este vorba de Graalul pagan, nu de cel crestin, desi Brancusi nu l-a exclus nici pe acela din ermetismul operelor sale din Tg. Jiu, timpul a avut grijja sa faca incrucisari de care sculptorul a fost constient si a procedat ca atare. Acum cine e nebun ?
- de Brancusi despre Arthur si Graalul dacilor:Regele Arthur, Graalul, Excalibur, Avalon... O sa va intrebati ce nebun le pune alaturi de operele brancusiene din Tg. Jiu. Brancusi nu a reprezentat intamplator "Masa Tacerii" asemenator Mesei Rotunde si nici scaunele de pe a sa "Aleee' aproape identice cu scaunele cavalerilor arthurieni. Regele Arthur a gasit Graalul in Dacia si Brancusi stia. Dovada Rugaciunea "Tatal Nostru" care e si in zilele noastre pe buzele celtilor din Anglia. Ce motiv ar fi avut celtii sa duca la ei acasa rugaciunea "Tatal Nostru" intr-o limba alta decat a lor si pastrata pana azi ? V-o redau mai jos, asa cum a fost ea descoperita de cercetatori: "«Poerinthele nostru cela ce esti en cheri / Svintzasca-se numele Teu / Vie emperetzia Ta / Facoesa voe Ta en tzer asasi pre poement / Poene noastre datorii le noastre cum si noi se loesoem datornicilor nostri. / Si nu dutze pre noi la ispitire / Tze ne mentuieste pre noi de vileanii. Amin» Apropo: steagul dacic Draco (dragon cu cap de lup) apare si la celti, s-a recunoscut ca e de provenienta dacica, dar au gasit o explicatie penibila. Sunt multe chestii comune la celti si daci, iar Brancusi le-a alturat la Tg. Jiu. Si nu-l mai faceti nebun pe Batman, ca gresiti.
- de Bomba - Graalul e sub Carpati:Multi cercetatori, dacologi mai ales, presupun ca Graalul este ascuns sub Muntii Carpati. Exista pareri ca poate chiar in apropiere de Pestera Ialomicioara, unde e un loc in care oboseala drumului pana acolo piere inexplicabil. Multi turisti straini vin pe acolo in fiecare an, stau o anumita noapte din an si pleaca. Stiu strainii si noi habar nu avem. Inca o asemanare inte celti si daci: cautati si voi foto pe net cu troitele dacice din lemn si "Celtic cross" din piatra sa vedeti cat de asemenatoare sunt toate cu...Excalibur ! Daca nici asa nu va convingeti , cu atatea argumente ca Brancusi ne-a transmis un mesaj tainic, atunci sunteti Toma Necrediciosul. Regele Arthur se traduce Regele Urs, Dacia e sub Ursa Mare si Tg. Jiu e pe paralela 45, nu intamplator a fost ales Tg. Jiul.
- de Graalul pagan, nu Sfantul Graal:Trebuie facute distinctii, altfel lumea nu intelege nimic. Graalul pagan e una, iar Sfantul Graal, cel crestin, e altceva. A nu se intelege ca teoria arthuriana a ermetismului brancusian contravine semnificatiilor religioase ale operelor din Tg. Jiu, ba dimpotriva, se completeaza reciproc. Ermetismul brancusian are diferite etape, daca pot fi numite astfel. "Fericiti cei saraci cu duhul".
