Aşa arată platforma de gunoi din Işalniţa, care oficial este închisă

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Cele patru gropi de gunoi ale comunei Işalniţa sunt încă în funcţiune. Primăria nu are fonduri şi nici alternativă pentru închiderea lor. Deşi administraţia a fost amendată de comisarii Gărzii de Mediu pentru că nu a respectat termenul impus de UE, primarul aşteaptă o minune de la consiliul judeţean.

Localnicilor din Işalniţa li s-a dus vestea că sunt buni legumicultori. De când se ştiu, lucrează pământul şi îşi vând legumele în pieţele din Oltenia. Mai tot timpul şi-l petrec în grădini, în sere, nu stau să ţină evidenţa normelor impuse de UE. Prea puţini ştiu că de o lună nu mai au voie să arunce gunoiul la marginea localităţii şi că ar trebui, în această privinţă, să se modernizeze, să îşi adune deşeurile menajere în tomberoane pe care o firmă de specialitate să le ducă la una dintre cele cinci gropi ale judeţului. A mai încercat primarul să încheie contracte cu Serviciul de Salubritate din Craiova, dar nici un localnic nu a vrut să dea bani ca să-i fie ridicate resturile din gospodărie. Nici mare lucru nu a făcut, pentru că aşteaptă o minune de la Consiliul Judeţean Dolj: şi bani, şi utilaje, poate şi indicaţii unde să ducă tonele de gunoaie adunate în cele patru platforme pe care le are comuna. Oficial, acestea sunt închise, dar localnicii aruncă în continuare gunoiul la marginea comunei, la cele patru gropi amenajate cu ani în urmă şi care acum s-au transformat în munţi de resturi. Termenul lor de funcţionare, 16 iulie, a trecut, dar nimic şi nimeni nu-i constrânge pe localnici să nu mai lase deşeurile la marginea comunei, mai ales că nu au alternativă.
Primarul Eugen Bălan este depăşit de situaţie: „E dezastru cu gunoaiele!“. Pentru că nu a reuşit să scape de mormanele de deşeuri, s-a mai ales şi cu o amendă de 3.000 de lei de la Garda de Mediu.

Oficial nu este bine

Încercarea de a-i convinge pe localnici că a venit vremea modernizării, adică a pubelelor, nu a dat roade. „În localitate rezultă de la grădinărit tone de resturi, cred că suntem pe al doilea loc după Craiova, dacă judecăm după cantitatea de gunoi. Ele (gropile - n.r.) sunt închise oficial, dar acum nu pot să pun paznici la ele şi nici să le tasez şi să le acopăr cu pământ cum spun normele. Noi aici avem platforme betonate, gunoiul trebuie pus pe pământ. Avem nevoie de utilaje ca să mutăm totul şi apoi să acoperim. Nu ştiu unde să-l cărăm, că e foarte mult. Să vedem ce zic la consiliu. Eu mă gândeam să-l ducem în Craiova, că este cel mai aproape. Şi acum avem şedinţă la consiliu, bine că mi-am amintit. Poate chiar pe tema asta este“, a spus primarul Eugen Bălan.
„Rezultatele“ mai-marelui comunei sunt pe măsura acţiunilor sau inacţiunilor de închidere a gropilor. Localitatea este favorizată şi de aşezarea geografică, aflându-se între două localităţi, Craiova şi Filiaşi, care au gropi de gunoi autorizate. Dar primarul din Işalniţa ar fi trebuit să urmeze exemplul celui din Brădeşti: să închidă gropile neecologice în termenul impus şi să încheie contracte cu o firmă de colectare a deşeurilor menajere. Consiliul judeţean nu a alocat nici un leu, iar Consiliul Local Işalniţa, dimpotrivă, a scos din buget ca să plătească amenda către Mediu.

În continuare, la groapa comunală

Miercuri, pe străzile din Işalniţa era pustiu. Mai multă viaţă era la primărie şi la baruri. Ici-colo, câte un bătrân la poartă. În rest, localnicii trebăluiau prin grădini, multe dintre ele aşezate în extravilanul localităţii. Pe Eugen Bălan l-am găsit la primărie, nu plecase la şedinţa de la consiliul judeţean de care şi uitase. Ne-a povestit ce greu îi este cu problema gunoiului, dar nu are cum să-i determine pe localnici să nu mai arunce resturile la vechile platforme. Îşi aminteşte că a mai trecut cu ani în urmă printr-o experienţă similară, când a trebuit să extindă intravilanul comunei. Tone de gunoi au fost mutate atunci şi acoperite cu pământ.
Am făcut cale întoarsă ca să „vizităm“ una dintre platformele de gunoi, aflată chiar la intrarea în Işalniţa, la doi paşi de o unitate de învăţământ. Ar fi fost imposibil să o ratăm, pentru că se întinde pe câteva zeci de metri pătraţi şi este înaltă cât o clădire. Nu este îngrădită, nici o avertizare scrisă nu anunţă că oamenii nu au voie să mai arunce aici resturile din gospodării. Dimpotrivă, ele se înşiră până în drum. Altă groapă este situată lângă cimitir, în spatele gospodăriilor, mai mare şi mai întinsă decât prima. Este închisă? Realitatea arată contrariul. Lucru confirmat şi de localnici. Mulţi dintre ei, cu sacii plini cu resturi dosiţi după poartă, aşteaptă un moment propice să facă un drum la una dintre gropile de gunoi. „Le aruncăm aici, la groapă. Eu le pun în saci şi când vine băiatul de la serviciu le duce el. Eu nu mai pot, că sunt bătrână şi bolnavă. Aşa aruncă toţi. Ce să ne aducă? (întreabă femeia mirată când aude de pubele - n.r). Ba, maică“, a spus Gheorghiţa B.
În schimb, Daniela Ispas crede că ar fi mult mai bine să scape comuna de gunoaie şi de mirosul pe care acestea îl degajă. Femeia ar semna un contract cu o firmă care să-i ridice de la poartă deşeurile menajere. Alţi localnici susţin că nu au nevoie nici de groapa comunală, nici de containerele vreunui serviciu de salubritate. Ei îşi au propria groapă de gunoi în fundul curţii şi, pe deasupra, îl şi incinerează. Aşa că Uniunea Europeană nu prea are ce să le impună. Iar în Işalniţa, deocamdată, gunoaiele se aruncă oriunde şi oricum.