Un sistem nedrept

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

SalariaÅ£ii plătesc lunar sute de lei la fondul asigurărilor de sănătate, fără să beneficieze nici măcar de o zecime din cât au contribuit.

Sistemul asigurărilor de sănătate se bazează pe „principiul solidarităţii“, un slogan populist care permite tuturor cetăţenilor să aibă acces în mod egal la îngrijiri medicale, indiferent de cât au cotizat. În rândul asiguraÅ£ilor există o majoritate formată din persoane pentru care statul plăteÅŸte o contribuÅ£ie lunară raportată la salariul minim (pensionari, ÅŸomeri, deÅ£inuÅ£i, asistaÅ£i social etc.) ÅŸi persoane asigurate, deÅŸi nu cotizează nimeni pentru ele (copii, veterani de război, persecutaÅ£i politic, persoanele cu handicap ÅŸi neasiguraÅ£ii care beneficiază de asistenţă medicală în baza unui program de sănătate, femeile gravide ÅŸi lăuzele care nu au alte venituri), dar ÅŸi o minoritate a celor care cotizează lună de lună ÅŸi care sunt salariaÅ£ii cu carte de muncă. De această categorie ne vom ocupa în cele ce urmează.

Contribuabilul la asigurările de sănătate este acea persoană care cotizează lună de lună din salariul său cu un procent de 5,5% pentru asigurările de sănătate, iar atunci când are nevoie de servicii medicale, primeÅŸte mult mai puÅ£in decât a plătit sau deloc. Se poate spune chiar că angajatul este un sclav al sistemului, pentru că statul îl obligă să plătească din salariu lună de lună fără să-l întrebe dacă vrea să cotizeze.

În mod normal, ar trebui ca sistemul de sănătate să fie la rândul său obligat să-i furnizeze contribuabilului serviciile medicale pentru care a plătit. Dar nu se întâmplă aÅŸa, pentru că sunt prea puÅ£ini plătitori ÅŸi prea mulÅ£i beneficiari.

Doar 25,53% dintre asiguraţi plătesc CAS

JudeÅ£ul Dolj are, potrivit Casei JudeÅ£ene de Asigurări de Sănătate (CJAS), 572.684 de asiguraÅ£i în sistemul public de asigurări sociale de sănătate. Dintre aceÅŸtia, doar 146.246 sunt asiguraÅ£i cu plata contribuÅ£iei, ceea ce înseamnă că doar 25,53% plătesc lună de lună la fondul de asigurări de sănătate. La aceÅŸtia se adaugă cei 213.153 de asiguraÅ£i pentru care plata asigurărilor de sănătate se face din alte surse, cum ar fi bugetul de stat, ÅŸi 213.285 de asiguraÅ£i pentru care nu plăteÅŸte nimeni nimic. TotuÅŸi, de beneficiat beneficiază toÅ£i, indiferent cu cât cotizează, dacă plătesc sau nu.

În 2007, la fondul asigurărilor de sănătate s-au colectat 228.800.001 lei ÅŸi s-au cheltuit 351.247.770 de lei cu tot cu banii proveniÅ£i de la stat. Un calcul simplu arată că fiecărui asigurat doljean i-au revenit în medie 613,33 lei.

Sistemul sanitar îÅ£i bagă mâna de două ori în buzunar

În realitate, de banii plătiÅ£i la fondul asigurărilor de sănătate au beneficiat cel mai puÅ£in plătitorii, adică angajaÅ£ii cu carte de muncă. DeÅŸi aceÅŸtia plătesc lună de lună, unii dintre ei cotizând cu sute de lei, atunci când au nevoie de servicii medicale nu primesc din măcar 10% din cât au oferit. „În fiecare lună mi se opresc din salariu aproximativ 100 de lei pentru sănătate. Numai din banii care se strâng într-un an ar trebui să primesc servicii medicale clasa I. În cinci ani nu am avut nici o problemă de sănătate. Luna trecută însă, am avut nevoie de niÅŸte analize medicale ÅŸi a trebuit să scot bani din buzunar ca să le plătesc, pentru că policlinica tocmai terminase fondurile primite de la CAS. Nu era cine ÅŸtie ce sumă, era vorba de vreo 50 de lei, jumătate din cât plătesc eu în fiecare lună la sănătate. Este o mare bătaie de joc!“, a spus Carla Miclescu, funcÅ£ionar.

Nu am întâlnit nici măcar un angajat care să fie mulÅ£umit de actualul sistem de sănătate ÅŸi de serviciile medicale, fie că acestea au fost oferite de medicul de familie, medicul specialist, spital sau farmacie. „În Å£ara asta, asiguraÅ£ii au dreptul să plătească din propriul buzunar medicamentele, să facă la uÅŸile cabinetelor din policlinici cozi, să stea la rând la Biroul de internări, să fie trecuÅ£i pe liste de aÅŸteptare atunci când au nevoie de analize medicale, să mănânce mâncarea infectă din spitale, să dea ÅŸpagă cadrelor medicale ca să fie băgaÅ£i în seamă ÅŸi să-i cumpere mănuÅŸi chirurgicale chirurgului care trebuie să-i opereze“ sunt doar câteva dintre „drepturile“ asiguraÅ£ilor, aÅŸa cum le vede Marius Cotigă, administrator.

Discriminare

Unii angajaÅ£i sunt de părere că sistemul public de asigurări de sănătate ar trebui să fie conceput astfel încât fiecare persoană să primească servicii medicale în funcÅ£ie de cât a cotizat, chiar dacă acest lucru ar afecta anumite categorii sociale, cum ar fi copiii ÅŸi persoanele cu handicap, care beneficiază de asigurări de sănătate fără plata contribuÅ£iei. „5,5% din salariul minim ÅŸi 5,5% dintr-un salariu de trei ori mai mare nu este acelaÅŸi lucru. Nu mi se pare normal ca mie, care am o cotă de contribuÅ£ie mult mai mare decât altul cu salariu mai mic, să-mi fie oferit acelaÅŸi pachet de servicii medicale. Iar pentru copii ÅŸi persoanele cu handicap ar trebui să fie găsită altă soluÅ£ie“, consideră Gabriel Drăghici, economist.

ReprezentanÅ£ii Autorităţii de Sănătate Publică Dolj sunt de acord că sistemul asigurărilor de sănătate îi discriminează pe angajaÅ£i, însă susÅ£in că în prezent nu există vreo iniÅ£iativă legislativă care să repare această nedreptate.

Contribuţia va scădea la 5,2%

Pentru a putea beneficia de servicii medicale, angajatul cu contract legal de muncă trebuie să aibă achitată contribuÅ£ia la asigurările de sănătate pe ultimele ÅŸase luni. Cota pentru angajaÅ£i, respectiv angajatori este de 5,5%, iar de la 1 decembrie, angajatorii vor plăti mai puÅ£in, adică 5,2%. În 2007, contribuÅ£ia a fost de 6,5% pentru angajat ÅŸi 6,5% pentru angajator.