700 de clase vor dispărea în judeţul Olt până în 2013, profesorii fiind nevoiţi să se reprofileze.
Învăţământul tehnic din judeţul Olt va trebui să facă faţă, în următorii cinci ani, unor schimbări majore. În anul şcolar 2014 – 2015 vor fi cu aproximativ 700 de clase mai puţin decât în 2006 – 2007. Profesorii care predau discipline tehnice şi maiştrii instructori vor avea de suferit, mai ales dacă nu vor urma programe de reconversie profesională. Cei mai afectaţi sunt specialiştii din domeniul mecanic. 36,5% din totalul profesorilor cuprinşi în învăţământul tehnic predau mecanica. Maiştrii mecanici au depăşit chiar 65% din totalul instructorilor din atelierele şcoală.
Deşi periodic au loc întâlniri între reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean, agenţii economici şi responsabilii din diverse instituţii publice care au în vizor piaţa muncii, deocamdată se ştie doar că trebuie să crească în oferta educaţională domenii precum construcţiile, serviciile, comerţul, dar nu este clar cum se vor asigura profesorii calificaţi.
Elevii de la ţară, slab instruiţi
În planul local de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic pentru judeţul Olt, dat publicităţii de curând, s-a constatat că elevii din mediul rural nu au acces la învăţământul de calitate. Cei mai mulţi sunt obligaţi ca, după absolvirea cursurilor gimnaziale, să urmeze o şcoală de arte şi meserii dintr-o localitate cât mai apropiată, pentru că părinţii nu-şi permit să susţină costurile. La fel de adevărat este însă că la aceste şcoli nu vin cele mai pregătite cadre didactice, iar rezultatele se reflectă în evoluţia ulterioară a absolvenţilor. Dacă la nivelul anului 2002, 13.840 de tineri din mediul urban aveau pregătire superioară, în mediul rural, numărul acestora era de 4.105. Proporţia se păstrează la învăţământul postliceal şi se observă o diferenţă semnificativă şi la nivel liceal. Când vine vorba de învăţământul profesional şi gimnazial, însă, cei care nu trec de acest nivel sunt tinerii de la ţară. În 2002, 7.640 de tineri din mediul urban erau evidenţiaţi ca fiind fără şcoală, în timp ce în localităţile rurale se înregistrau 23.593. Elevii de la ţară învaţă în şcoli, laboratoare şi ateliere în stare critică. 93% din aceste spaţii necesită reparaţii.
Consilierea privind cariera, o necesitate
Elevii încă se înscriu la şcoli fără să ştie ce-şi doresc. Consilierii care ar trebui să-i ajute să-şi aleagă cariera sunt insuficienţi la nivelul judeţului. Şi agenţii economici au fost chemaţi, în ultimii ani, să-şi spună părerea cu privire la întocmirea ofertelor de şcolarizare şi chiar să se implice activ. În câteva şcoli chiar s-au făcut paşi spre colaborare, întreprinderile punând la dispoziţie baza de producţie unde elevii să înveţe meserie. Mai greu se desfăşoară lucrurile după absolvire. Elevii ajung tot şomeri fie pentru că li se oferă salarii de mizerie, fie pentru că patronii se plâng de slaba lor pregătire.
Priorităţi
În planul de lucru pentru judeţul Olt, în perspectiva anului 2025, printre priorităţi se numără adaptarea ofertei şcolilor la cerinţele pieţei muncii. Se vor dezvolta domenii precum construcţiile, serviciile, comerţul, turismul, industria alimentară, resursele naturale şi protecţia mediului. În acelaşi timp, altele – ca mecanica, domeniul electric, industria textilă, agricultura – se vor regăsi în proporţii din ce în ce mai mici în planul de învăţământ al unităţilor şcolare.
Şi baza materială a şcolilor trebuie îmbunătăţită, în timp ce colaborarea cu partenerii sociali este printre primele pe listă. Sistemul intranet este doar în studiu pentru liceele şi şcolile tehnice. Profesorii au, la rândul lor, la dispoziţie doar un an pentru ca rata reconversiei să se majoreze cu 25%. Mulţi au făcut deja astfel de cursuri, însă nu a fost măsurat impactul acestora asupra procesului de învăţământ. Tot la capitolul „Trebuie să facem“ este şi creşterea accesării fondurilor structurale. Mai mult, şcolile trebuie să-şi găsească şi parteneri în spaţiul UE, astfel încât, până în 2013, 80% dintre unităţile tehnice să se poată lăuda cu experienţa dobândită în urma unor astfel de parteneriate.
