Cazul Năstase - „turnesolul“ anticorupţiei

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Autorităţile germane consideră emiterea avizului pentru fostul premier drept un test privind independenţa justiţiei române, fără ingerinţe politice.

România trebuie să respecte standardele minime UE pentru recunoaşterea reciprocă a sentinţelor în statele membre, iar cazul Năstase este un test de turnesol pentru credibilitatea luptei anticorupţie, au spus ieri în Bundestag ministrul justiţiei, Brigitte Zypries, şi deputatul Gunther Krichbaum.

„Vreau să spun foarte deschis că nu mi se pare deloc de înţeles decizia Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, de a recomanda neînceperea urmăririi penale în cazul Năstase. Noi privim cazul Năstase ca pe un test de turnesol pentru combaterea credibilă a corupţiei la nivel înalt. Nu cred că este vreun reprezentant mai cunoscut al acestui domeniu trist, de aceea ne-am dori o urmărire penală independentă, fără ingerinţe politice, în care să se decidă pe criterii juridice şi conforme statului de drept vinovăţia sau nevinovăţia lui“, a spus Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german. Krichbaum a făcut o prezentare a celor patru obiective de referinţă din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare impus României asupra cărora Comisia Europeană se va pronunţa în următorul său raport, pe 23 iulie.

Lupta anticorupţie şi implicaţiile economice

Conferinţa „Evoluţiile economice şi juridice din România, după aderarea la UE“ s-a desfăşurat ieri, în Parlamentul Germaniei, sub înaltul patronaj al ministrului justiţiei Brigitte Zypries, care a subliniat că noul stat membru trebuie să respecte „standarde minime“ pentru ca mecanismul recunoaşterii reciproce a sentinţelor în spaţiul european să funcţioneze corect. „Altminteri apar dificultăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea reciprocă. De aceea, este un ţel pentru mine să pledez pentru respectarea acestor standarde minime în cadrul UE, mai ales în ceea ce priveşte dreptul penal, şi m-aş bucura să putem face acest lucru împreună şi pe viitor“, a spus Zypries, făcând aluzie la posibilitatea activării clauzei de salvgardare de către Comisia Europeană, prin care sentinţele româneşti n-ar mai fi recunoscute în spaţiul european.

Zypries a subliniat că Germania va continua să susţină România în consolidarea sistemului judiciar, o condiţie esenţială şi pentru numeroşii investitori germani care sunt deja în România sau plănuiesc să o facă. „Siguranţa juridică nu implică doar norme clare, ci şi punerea lor în aplicare prin sentinţe judecătoreşti unitare. Importante sunt şi independenţa tribunalelor, precum şi lupta împotriva corupţiei, care are şi implicaţii economice“, a subliniat Zypries.

Cauza ineficienţei

Stefanie Ricarda Roos, coordonatoarea proiectului Statul de drept în Europa de Est, a conchis, la aceeaşi conferinţă, bazându-se pe experienţa sa în România, că „lipsa voinţei politice este una dintre cauzele principale pentru care corupţia la nivel înalt nu este combătută eficient“.