Universitate Ţărănească

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

În „Oltenia de sub munte“, la câţiva kilometri de Horezu, în comuna bătrână de 500 de ani, scriitorul Dinu Săraru şi academicianul Ilie Bădescu au inaugurat, zilele acestea, Universitatea Ţărănească. Parte din proiectul CEEX (Programul de Cercetare pentru Excelenţă), aceasta este urmarea „Declaraţiei de la Slătioara“ semnate cu doi ani în urmă, fiind destinată „formării elitelor rurale şi a actorilor locali“. Structura sa preia domeniile fundamentale ale vieţii rurale definite de Dimitrie Gusti, respectiv cultura muncii, a minţii, cea a sănătăţii şi a sufletului, la care organizatorii au adăugat cultura şi educaţia pentru mediu. În sala de festivităţi a Casei de Cultură „Dinu Săraru“ din localitate, cei doi susţinători ai ideii perenităţii vieţii rurale au prezentat curricula universităţii, care include, între altele, „Sănătatea ţăranului român, casa ţărănească: tradiţie, actualitate, perenitate“, „Fondurile europene; iniţiere în accesarea fondurilor structurale pentru mediul rural“, „Protecţia mediului: agricultura ecologică“, „Universul spiritual ţărănesc: tradiţie, actualitate, perenitate. Criza vieţii spirituale în satul contemporan - problemele adolescenţilor, ale cuplurilor“ şi „Revista ţărănească on line Boabe de grâu“.

Ţăranii... care mai sunt

„Vine la mine, la Slătioara, înspre seară, în ajunul zilei Sfinţilor Brâncoveni, cu un braţ de flori pus deasupra unui coş plin cu ardei gras şi o tufă întreagă de busuioc: «Ce mai fac ţăranii noştri?», o întreb eu pe această femeie care n-a uitat să râdă după atâtea întâmplări nemernice petrecute în viaţa ei, abia numărând şaizeci de ani. «Care mai sunt!», clătină ea din cap. E, în credinţa mea, ceasul al doisprezecelea. Depinde de noi să intrăm în mileniul al treilea întemeiaţi în verticalitatea noastră pe filosofia renaşterii civilizaţiei care ne-a dat sentimentul apartenenţei şi la o credinţă, şi la o lume de gânduri şi sentimente ce ne-au legitimat în timp şi în afara cărora n-am mai fi noi“, şi-a argumentat preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani“ implicarea în proiect. La deschiderea Universităţii, s-au alăturat Nicolae Dragoş, prim-vicepreşedinte al acestei Fundaţii, arhitectul Pavel Popescu, vicepreşdintele Ordinului Arhitecţilor din România, Florin Rotaru, directorul general al Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti, Maria Rădulescu, medicul primar al comunei Slătioara, şi Nicolae Milea, preotul paroh din localitate.