Generaţia „mess“ cucereşte România

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Caracterizată ca fiind conservatoare şi intolerantă, generaţia tânără a făcut din tehnologie un mod de viaţă.

 

Cu toate că, de cele mai multe ori, tinerii României de azi sunt catalogaţi drept indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul lor, simplişti în gândire şi teribilişti, studiile şi sondajele de opinie prezintă o generaţie cu totul nouă, care încearcă să îşi găsească modele şi repere şi să arate lumii ce poate.

Potrivit studiului realizat de agenţia de publicitate Leo Burnett, tinerii din România se împart în cinci profiluri, în funcţie de stilul de viaţă, de atitudinea faţă de bani, îmbrăcăminte, tehnologie şi gadget-uri, publicitate, mărci şi sănătate. 29,7% se încadrează în tipologia „tinerii de modă veche“, 19,2% sunt „ambiţioşii calculaţi“, 17,2% sunt „pesimiştii confuzi“, 15,8% sunt „oportuniştii“, iar 17,9 % sunt „rebelii de cartier“.

„Nu vreau să muncesc în Italia sau Spania cu diploma în buzunar“

Conform studiului, „tinerii de modă veche“ sunt cei care nu preiau modele din tabloide, talk-show-uri sau din rândul vedetelor media. Nu se compară decât cu cei din jur. Sunt acei tineri serioşi şi „ascultători“, pentru care familia este modelul de urmat. „Pesimiştii confuzi“ sunt autodidacţi, „ambiţioşii calculaţi“ au un plan pentru orice, „oportuniştii“ au branduri preferate, în timp ce „rebelii de cartier“ sunt fani ai hip-hop-ului, preluând toate valorile acestui stil de viaţă. „Eu sunt conservatoare pentru că am fost crescută de bunici. Nu am nici un model, îmi contrazic părinţii şi bunicii şi vreau ca în viaţă să îmi folosească diploma pe care o am. Nu vreau să mă duc să muncesc în Italia sau Spania cu diploma în buzunar“, a spus Adina Cososchi, de 19 ani, care vrea să devină jurnalistă.

Alţii îşi stabilesc, încă de pe băncile şcolii sau ale facultăţii, modele în carieră. „Ne gândim la carieră. Avem modele, şi nu un om de succes care a făcut bani, gen Gigi Becali, ci un om care a reuşit să îşi construiască o carieră, să realizeze ceva. De exemplu, modelul meu este un avocat de succes“, a spus Anca Matare, studentă în anul IV la Facultatea de Drept şi Administrarea Afacerilor.

Generaţia IPOD şi messenger

Tinerii de azi sunt prima generaţie care contestă cu voce tare. Ei reprezintă o generaţie a întrebării şi a informării. Sunt critici, selectivi, pragmatici, au nevoie de informaţie şi sunt dependenţi de IPOD, MP3 player şi messenger. Conform unui studiu realizat de Gallup şi Agenţia Naţională pentru sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor, 56% dintre tinerii din România sunt de elită, trendsetteri, activi, implicaţi în viaţa economică şi politică. „Tinerii se împart în două categorii, maturi şi imaturi. Imaturii sunt cei care încearcă să îşi găsească modele, iar cei maturi sunt cei cu picioarele pe pământ, echilibraţi, care sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor, de viaţa politică şi economică“, a explicat Jeanin Buţu, de 17 ani. Ceilalţi nu merg niciodată la cinema, teatru sau operă şi nu citesc. „Tinerii de azi sunt confuzi, lipsiţi de modele, de orientare valorică. Valorile promovate în familii diferă de cele ale societăţii actuale şi, atunci când intră într-un grup, trebuie să le schimbe, să le adopte pe cele ale societăţii. Au un comportament de tip consumist, sunt dependenţi de trenduri, de imagine. Îmbrăcămintea trebuie să aibă eticheta la vedere“, a explicat Marinela Rotaru, psiholog şcolar.

„Ştiu ce vor de la viaţă“

„Miniprenorii“ sunt încă un segment din rândul trendsetterilor abia ieşiţi de pe băncile liceului. Se diferenţiază de ceilalţi prin faptul că nu mai vor să fie angajaţi, să semneze condica şi să asculte de şefi. Respingerea muncii la birou şi pragmatismul tinerilor de elită sunt confirmate de numeroase statistici. În urma unui chestionar realizat de organizaţia Oricum pe 378 de tineri, 117 au spus că vor să lucreze în propria companie, 43, într-una cu capital străin, 128, într-una multinaţională şi doar 14 în sistemul public. „Majoritatea tinerilor sunt inteligenţi, sunt conectaţi la ce se întâmplă în jurul lor, sunt perseverenţi şi dornici să îşi dezvolte abilităţile. Găsesc întotdeauna soluţii inedite, se descurcă în orice situaţie şi ştiu ce vor de la viaţă“, a precizat Carmen Ştefănescu, director adjunct al Colegiului Naţional „Fraţii Buzeşti“.

Manelişti sub acoperire

Studiile sociologice arată un portret pesimist al tinerilor români. Cei cu vârste între 25 şi 35 de ani sunt mai conservatori decât acum zece ani, preferă manelele şi emisiunile tv de divertisment, o treime dintre ei nu citesc niciodată şi nu fac sport. „Suntem diferiţi şi mulţi nu sunt ceea ce par. Vorbesc de cei din lumea «emo», care adoptă o modă şi un stil de viaţă, dar, de fapt, ei ascultă manele. Cu toate acestea, mai credem în valori ca sinceritate, moralitate, punctualitate, mai sunt tineri care citesc, iar eu îl admir de Octavian Paler“, a spus Ştefania Bătrânca, de 18 ani. În raport cu tinerii de acum 15 ani, cei de acum sunt mai puţin toleranţi faţă de homosexualitate, avort, divorţ. 82% au declarat că prioritatea lor o reprezintă familia văzută ca un refugiu, prietenii, şcoala, banii, societatea. Tinerii care nu au prins comunismul reprezintă generaţia puştilor dependenţi de internet, critici, care nu vor să asculte şi sunt extrem de pretenţioşi în privinţa produselor culturale. Ştiu să-şi ceară drepturile şi sunt suficient de pragmatici ca să înţeleagă că trebuie să schimbe situaţia politică. „Împrumut şi principiile altora. Îmi creez propriile principii şi încerc să le combin. Rebel eşti în cluburi, dar asta nu înseamnă că nu poţi să citeşti, că nu poţi să ai modele din domenii diferite“, a spus Laura Dragonu, de 17 ani.

Tinerii nu au cuvintele la ei

Trei sferturi dintre tineri sunt pasivi, leneşi, se uită la televizor, ascultă manele şi muzică românească. Locuiesc în mediul rural sau în marile oraşe şi ar prefera să doarmă sau să meargă la pescuit cu băieţii decât să asculte muzică sau să citească. Nu discută cu nimeni despre ce se întâmplă în ţară, utilizează computerul şi urmăresc emisiuni de divertisment. „Au un vocabular din ce în ce mai sărac. Sunt incapabili să îşi susţină punctul de vedere, să poarte o conversaţie. Limbajul vulgar a devenit o obişnuinţă şi le place să se ascundă în spatele anonimatului oferit de internet ca să îşi dezvăluie personalitatea agresivă. De exemplu, în Japonia, foarte mulţi tineri şi copii au devenit autişti pentru că, în loc să comunice verbal cu familia şi cu prietenii, stăteau pe internet“, a explicat Marinela Rotaru.