Sunt inteligenţi, frumoşi, plini de viaţă, elevi la licee de prestigiu sau studenţi la facultăţi din centrul universitar craiovean sau din Cluj. Au crescut ca fraţii, nedespărţiţi, în centrele de plasament ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj.
Recomandaţi ca adolescenţi de excepţie de reprezentanţii DGASPC Dolj, cei 15 copii, extrem de maturi pentru vârsta lor, au muncit permanent neîmpinşi de la spate de mama sau tata pentru a face ceva în viaţă. Drumul pe care vor să-l urmeze l-au ştiut de mici, au ştiut că singuri trebuie să reuşească, să îşi aleagă o meserie căutată, să poată să-şi întemeieze o familie, să aducă pe lume un copil pe care să nu-l părăsească însă niciodată. Sunt extrem de modeşti, vorbesc cu mare greutate despre viaţa lor. Preferă să nu povestească mare lucru despre părinţi. Şi-au făcut prieteni atât în rândul colegilor de facultate, cât şi din afară, însă au preferat să nu le spună despre situaţia lor, puţine persoane din afara sistemului ştiind că ei sunt „copii instituţionalizaţi“.
Nu au avut niciodată bani de buzunar
Marius, Ştefan, Duţu, Dorina, Gerel sunt doar câţiva din aceşti copii extraordinari care, în ciuda faptului că nu au avut şansa poate niciodată să crească alături de cei care le-au dat viaţă, au ştiut să-şi păstreze echilibrul, să fie ambiţioşi, să înveţe şi să-şi dorească să se situeze peste media tinerilor de vârsta lor. Pentru aceşti adolescenţi, singurii bani de buzunar pe care i-au avut vreodată au fost alocaţiile şi bursele sociale primite de la şcoală. Atât. În rest, cazarmamentul îl primesc, hrana şi cazarea li se asigură în garsonierele din cadrul Direcţiei, având posibilitatea să se autogospodărească. Le este bine acum, însă cei deja studenţi se gândesc cu groază ce se va întâmpla cu ei după absolvirea facultăţii, a masterului sau chiar a doctoratului, unde se vor duce când vor fi nevoiţi să părăsească locul în care şi-au petrecut până în prezent viaţa.
Emigrarea, singura şansă…
Marius este student la Facultatea de Comunicare din Craiova. A învăţat tot timpul, din dorinţa de a demonstra că „şi copiii din casa copilului pot reuşi“. Pe de o parte, îşi doreşte să termine cât mai repede facultatea pentru a se angaja, pe de altă parte însă, este îngrozit de gândul că va trebui să îşi ia valiza de haine şi cărţi şi să-şi găsească un nou adăpost, de data asta pe cont propriu. „Însă visul meu cel mai mare este să reuşesc să înfiinţez o asociaţie umanitară prin intermediul căreia să-i pot sprijini pe toţi copiii instituţionalizaţi care ajung la 18 ani şi trebuie să părăsească centrele statului“, a spus Marius. Dorina este în clasa a XI-a. Nu s-a hotărât ce drum o să aleagă, însă ştie cu siguranţă că trebuie să facă o facultate. Ştefan este însă deja student la Facultatea de Mecanică din Craiova. Nu a spus nici unuia dintre colegi că „acasă“ pentru el este într-o cameră a Direcţiei Copilului, doar secretarele facultăţii cunosc acest fapt, însă îl ţin cu sfinţenie secret. La cei 23 de ani, colegul lor de cameră, Marius, este pasionat de istorie, iar visul lui cel mai mare este să emigreze în Statele Unite. Este student la Facultatea de Istorie, îi place foarte mult engleza: “În această vară, pe durata întregii vacanţe, voi merge în Anglia, ajutat de un domn. Voi avea grijă de un copil, voi face cursurile gratuite de engleză, pe care aici nu mi le pot permite din lipsa banilor, iar dacă voi avea puţin noroc poate voi cunoaşte vreo fată, englezoaică, şi o să mă căsătoresc“. Duţu este elev în clasa a XI-a, însă se pregăteşte încă de pe acum să dea examen la Facultatea de Sport. Joacă fotbal, face parte din echipa Prometeu şi vrea să devină profesor de sport sau antrenor. Şi-ar dori din tot sufletul lui, ar fi un vis pentru el să cunoască fotbalişti celebri… Gerel este însă mai sensibil la nevoile altora, este înscris la Postliceala Sanitară din Craiova, dorindu-şi să devină medic generalist. A făcut practică la Neurochirugie, iar în câteva zile va merge şi la Secţia de Ortopedie din Spitalul Judeţean de Urgenţă.
Gazeta de Sud le-a oferit 15 milioane de lei
Toţi aceşti tineri extraordinari care ne oferă o lecţie de viaţă vor pleca sâmbătă trimişi de DGASPC Dolj la mare, având transportul gratuit, cazarea şi masa, dar neavând în buzunar decât alocaţia, cei care mai sunt elevi… Atât. Nu vor avea bani de o răcoritoare, de o îngheţată, de un prosop sau de o loţiune de plajă… Împreună cu dumneavoastră, cititorii Gazetei de Sud, le-am putea oferi o vacanţă de vis, pentru că merită! Fundaţia Gazetei de Sud le-a dat acestor copii de excepţie câte un milion, pentru ca zilele petrecute la mare, singura ieşire a celor mai mulţi dintre ei, să fie o vacanţă frumoasă.
